MCV: discuţie româno-românească la Bruxelles

Mecanismul de Verificare şi Cooperare este aplicat României şi Bulgarei de opt ani încoace şi probabil că a sosit ora bilanţului. Comisia de Control Bugetar a Parlamentului European a organizat marţi o dezbatere, în prezenţa ministrului român al Justiţiei, Robert Cazanciuc şi a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Iniţiatoarea dezbaterii, deputatul european Monica Macovei, este atât de încrezătoare în acest mecanism, încât propune aplicarea acestuia tuturor statelor candidate la aderarea la UE.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Un ministru, un procuror sef, mai multi deputati europeni români si doi alti oaspeti, iata cine era prezent la dezbatere. Interesul pentru problema scade constant in UE din 2007 încoace, dar el ramâne important pentru români.

Discutia s-a purtat prin urmare, în principal, intre români si ea a abordat intrebarile dintotdeauna: de ce sa fim monitorizati? dar de ce n-am fi, la o adica? de ce se leaga aceasta problema de aderarea la Spatiul Schengen? de ce ministrul nu e mai clar? samd.

Ministrul Robert Cazanciuc a spus, de fapt, ca etapa reformei justitiei ca atare s-a terminat: "As vrea sa accentuez ca in momentul de fata am depasit etapa reformei sistemului judiciar si consider ca ne aflam in faza consolidarii dezvoltarii sistemului".

Aceasta ar insemna că sistemul impus de Bruxelles merge. În acest caz, de ce n-a fost el impus si Croatiei, care avea probleme similare? De ce spune Comisia Europeana că acesta este un succes, dar iata, alege sa-l pastreze, cu îndârjire parcă, doar pentru Bucuresti si Sofia?

Bineînteles, Comisia nu raspunde la aceste intrebari. Ar fi şi de mirare ca tocmai ea să accepte ideea că această monitorizare, teoretic eficientă, a dat rezultate destul de târziu şi într-un mod inegal.

Ea a dat roade diferite in România si în Bulgaria, cu un scor ceva mai bun pentru moment in România. Sa nu uitam ca mecanismul a fost gândit sa dureze trei ani si ca totusi opt ani mai târziu, nu doar că el continuă, dar nici nu se stie cand se va opri.

 

Explicaţiile Comisiei Europene

 

Daca e sa ascultam explicatiile secretarului general al Comisiei Europene, Catherine Day, responsabila pentru redactarea anuala a rapoartelor MCV, această monitorizare a fost un angajament luat de România si de Bulgaria la aderare: "El a venit dintr-un angajament luat la aderare. A fost acceptat, ca parte din procesul de aderare, că acest mecanism va exista si va rezolva dupa aderare ceea ce nu s-a putut rezolva inainte".

Asa cum expune problema doamna Day, ar putea reiesi că cele doua au luat acest angajament aproape din placere.

Or, in 2004, când fostul comisar al Extinderii, Günther Verheugen a imaginat MCV-ul, oferta a fost de nerefuzat: ori va monitorizam, ori nu aderati in veci la UE. Problema principala era pe atunci neîncrederea Germaniei in vointa bulgarilor si romanilor de a intra in rândul lumii.

Opt ani mai târziu, in cadrul dezbaterii din Comisia de Control Bugetar a Parlamentului European se constată faptul că mecanismul trebuie sa continue.

Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, a explicat deja că mecanismul ar putea fi ridicat doar in urmatorii cinci ani, printr-o finalizare graduala, dar nu si-a luat niciun angajament. Si iata acum reactia eurodeputatilor. Victor Boştinaru (S&D) crede insa ca aici este vorba despre o promisiune a lui Juncker, el o spunea in cadrul dezbaterii: "Cum apreciati phasing out-ul pentru România si Bulgaria, tinînd cont ca este un angajament al presedintelui Juncker si că România si Bulgaria nu pot sa fie subiectul si obiectul unui dublu standard pe mai departe?".

Monica Macovei a cerut insa unora dintre politicienii români sa nu mai faca apeluri la Bruxelles pentru oprirea mecanismului.

Deputatul Cristian Preda (PPE) a spus că MCV-ul trebuie sa continue, până când nu i se va mai pomeni numele: "Părerea mea este că nu trebuie sa inceteze. El e parte a parcursului nostru european si cred că trebuie sa dureze până in clipa in care nimeni nu va mai vorbi despre el. În clipa aceea, el îşi va fi făcut efectul".

Marian Jean-Marinescu (PPE) explică, în schimb, că doar România poate decide sa iasa din această situatie: "Continuarea sau stoparea acestui mecanism cred că se decide acasa, acasa in România, în primul rând prin diminuarea incercarilor de influentare a justitiei de catre politicieni şi nu numai... şi în al doilea rând, prin decizia institutiilor implicate in sistem de a spune nu mai avem nevoie de acest mecanism, suntem pe picioarele noastre si nu ne mai poate influenta nimeni. Eu cred că institutiile in acest moment au ajuns la acest nivel. Acum, decizia trebuie luată în consecinţă".

Discutia a fost prin urmare aceeasi care se poarta de ani de zile si mai ales din 2011, de când România si Bulgaria au inteles că nu vor adera la Spatiul Schengen, din cauza nevoii continue de aceasta monitorizare.

Comisia Europeana a repetat acum (pentru a câta oara?) că subiectele Schengen si MCV nu ar trebui legate, dar recunoaste de fapt că situatia, adică blocajul făcut de Olanda şi de alte state, îi scapă complet de sub control.

Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre audierea din PE privind MCV