Noul președinte al Greciei, ales din primul tur

prokopis-pavlopoulos-a-fost-ales-presedinte-al-greciei-135624.jpg

Conservatorul Prokopis Pavlopoulos, ales preşedinte al Greciei

Parlamentul de la Atena a votat, miercuri seară, în favoarea propunerii la funcția de șef al statului a conservatorului Prokopis Pavlopoulos. Nominalizarea, făcută (poate să pară surprinzător) de premierul Alexis Tsipras, a mizat pe sprijinul principalului partid de opozitie. Și, nu în ultimul rând, pe bunul renume al deputatului conservator pe scena publică și politică a Greciei, care a asigurat alegerea sa încă din primul tur.

Stânga Radicală a intrat la guvernare cu Grecii Independenți, aflați la dreapta eșicherului politic. Acum a bătut palma cu principalul partid de opoziție (fie și numai pentru alegerea președintelui). Cumetrii politice?

La preluarea mandatului de premier, Alexis Tsipras anunța că dorește să mențină echilibrul în viața politică a țării și funcționarea statului pe principii democratice.
În ceea ce privește Grecii Independenți, cu care SYRIZA formează coaliția guvernamentală, apropierea trebuie văzută în rezultatul scrutinului din ianurie, care nu a permis Stângii Radicale să obțină majoritatea în Parlament. Grecii Independenți erau singurii care exprimau aceeași poziție în ceea ce privește acordurile cu instituțiile creditoare, poziție care a adus cele două formațiuni la conducerea țării.   
SYRIZA pare să fi uitat că a blocat permanent inițiativele guvernului Noii Democrații... ce nu a uitat șeful executivului de la Atena este impasul în care Grecia s-a aflat cu două luni în urmă. Guvernul, condus atunci de Andonis Samaras, nu a reușit să înainteze o propunere la funcția de președinte al țării, care să fie agreată de o majoritate parlamentară suficientă pentru alegerea acestuia. Prin urmare, s-a ajuns la anticipate, într-un moment din nou foarte critic pentru Grecia.
Este și motivul pentru care Alexis Tispras, acum în fruntea guvernului, încearcă să atragă forțe politice în numele a ceea ce consideră responsabilitate națională.

Rezultatul votului din Parlament a fost previzibil dată fiind susținerea de care s-a bucurat propunerea Pavlopoulos. Presa vorbește însă și de câteva surprize.

S-au făcut speculații pe marginea unor mici revoluții în interiorul principalelor partide parlamentare. Nu este cazul. În favoarea lui Prokopis Pavlopoulos au fost exprimate 233 de voturi. E-adevărat, având susținerea coaliției guvernamentale și a principalului partid din opoziție, se aștepta un număr de 238 de voturi. Voturile lipsă, cinci absențe. Numai una dintre acestea, motivată explicit. Cea a unui deputat conservator, care a declarat că nu a dorit să fie prezent, ca să nu fie obligat astfel să se exprime împotriva alegerii colegului său de partid la funcția de șef al statului. Fără a argumenta însă de ce.

Cine este Prokopis Pavlopoulos, noul președinte al Republicii Elene?

În vârstă de 65 de ani, Prokopis Pavlopoulos se bucură de o largă apreciere în viața public. A fost profesor la Universitatea de Drept din Atena și la Sorbona. Este autor al numeroase articole și lucrari științifice.
După finalizarea studiilor la Paris, cu un doctorat în Drept Public, Prokopis Pavlopoulos se întoarce, la începutul anilor ’80, în Grecia și se dedică conservatorilor Noii Democrații. Este deputat, purtător de cuvânt al Președinției Elene și apoi al guvernului, responsabil al biroului juridic al Parlamentului, ministru de interne.
Prokopis Pavlopoulos devine al 7-lea președinte al Republicii Elene, mandat pe care îl va prelua oficial pe data de 13 martie de la președintele în exercițiu, Carolos Papoulias.

Negocierile cu creditorii internaționali și cu partenerii europeni în cee ce privește datoria țării și prelungirea progamului de asistență financiară. Pe ce se bazează guvernanții greci menținând poziția categorică și periculoasă, până la urmă, de a renunța la angajamentele asumate de predecesorii lor?

Ultimele declarații ale ministrului de Finanțe, Giannis Varoufakis, miercuri seară, exprimau optimism în ceea ce privește rezultatul negocierilor. „Suntem pe drumul cel bun. Consultările arată semne de convergență” a declarat Varoufakis, adăugând totuși că, până se va ajunge la un rezultat, nimeni nu-l poate prefigura. Există un climat de optimism și „relații bune, care se creează zi cu zi, oră de oră, de la un e-mail la altul”, a spus oficialul elen.
Solicitarea de prelungire a acordului urmează să fie depusă joi și va fi redactată „într-o manieră care să acopere atât partea greacă, cât și președintele Eurogrupului”, a precizat ministrul grec. Varoufakis a subliniat, potrivit informațiilor apărute în presa elenă, că documentul va fi analizat la nivel tehnic, astăzi, iar deciziile ar urma să fie luate vineri într-o teleconferință a Eurogrupului, care „va aproba formal poziția Greciei”.
Care este, în termeni foarte simpli și pe scurt, poziția Greciei? Atena dorește să câștige timp pentru a anunța un plan de măsuri și reforme viabile. Programul în derulare nu a adus rezultatele așteptate, dimpotrivă, a contribuit la adâncirea recesiunii și a crizei umanitare. Nu poate fi continuat. Se impun schimbări, nu de dragul schimbării, subliniază noul guvern. Acestea, declară, trebuie aduse de comun acord. Nu pot fi luate unilateral.
Grecia, afirmă premierul Alexis Tsipras, își va plăti datoriile. Dar, ca datoriile să fie restituite, trebuie să poată fi restitute. Or, aici este miezul discuției. Cum? Ministrul grec de Finanțe a propus susținerea relansării economice și valorificarea titlurilor de stat care să devină, în condiții de creștere, profitabile.
Cât despre întârzierile în ajungerea la un compromis cu Eurogroup-ul, în vederea prelungirii acordului cu BCE, CE și FMI, care expiră la sfârșitul acestei luni, Yanis Varoufakis spune că este „normal”. Nu numai pentru că „problemele sunt complexe”, cât mai ales pentru că noul guvern se confruntă cu „un obstacol major: lipsa de încredere”. Nu poți convinge de bune intenții, când ceilalți știu că, în cel mai bun caz, va trece mult timp ca să dea rezultate.
Pe de altă parte, autoritățile elene solicită doar prelungirea acordului de creditare, cerând șase luni pentru pregătirea programului privind măsurile prin care se angajează să răspundă obligațiilor față de partenerii și creditorii săi. Oficialii eleni afirmă că vor să negocieze aproximativ o treime din acordul existent, care nu corespunde necesităților și nici posibilităților Greciei.

Cum percep grecii noua conducere politică a țării. Există temeri, spre exemplu, că nu s-ar putea plăti salarii și pensii luna viitoare? Ministrul german de Finanțe declara, de altfel, la începutul săptămânii: «Mi-e milă de greci»…  Nici mai mult, nici mai puțin.

Răspunsul premierului Alexis Tsipras: Domnului Schäuble ar trebui să-i fie milă de cei care merg cu capul (și gândesc cu picioarele)...
Grecii susțin, în marea lor majoritate, actualul guvern. Demonstrațiile în favoarea acestuia, organizate în ultimele două săptămâni, cu participarea a zeci de mii de oameni, în toate marile orașe ale țării, vorbesc de la sine. Apoi, sondajele din ultimele două săptămâni arată o creștere a popularității Stângii Radicale și a încrederii în actualul premier. Un procent de aproximativ 25% din electoratul Noii Democrații se exprimă, potrivit sondajelor, în favoarea demersurilor întreprinse de noul guvern. Explicația, simplistă, dar foarte clară. Oamenii spun că nu (mai) au nimic de pierdut. Mai rău nu poate fi...