Minorităţile şi disputele teritoriale, probleme încă nerezolvate în relaţia cu Ucraina

klimkin.jpg

Sursa foto : Reuters.

În contextul tensiunilor care persistă în estul Ucrainei în ciuda noului acord de încetare a focului, președintele Klaus Iohannis l-a primit marţi la Palatul Cotroceni pe Ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin. Acesta s-a mai întâlnit la Bucureşti cu vicepremierul Gabriel Oprea şi cu omologul său român, Bogdan Aurescu.

Cum era de aşteptat, date fiind noile ciocniri din estul Ucrainei, atât preşedintele Klaus Iohannis, cât şi ministrul de externe Bogdan Aurescu și-au exprimat speranța că intrarea în vigoare, la 15 februarie, a unui armistițiu necondiţionat şi cuprinzător, va fi respectată „urgent” şi „pe deplin” de toți cei implicați și va conduce la o stabilizare a situației în regiune. De asemenea, ambii înalţi oficiali de la Bucureşti au reafirmat susținerea față de asigurarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei. Acestea reprezintă practic o garanţie şi pentru securitatea regională şi pentru cea a României, în particular.

„Vreau să reiterez cu această ocazie că România este un susţinător ferm al suveranităţii, integrităţii teritoriale şi unităţii Ucrainei. România este profund interesată să aibă la frontiera ei o Ucraină puternică, unită, democratică, suverană, angajată ferm pe calea europeană pe calea reformelor, o garanţie pentru consolidarea stabilităţii în această parte a Europei. Am discutat şi vom continua să discutăm despre situaţia de securitate din estul Ucrainei după încheierea înţelegerilor de la Minsk şi este imperios necesar ca angajamentele luate să fie puse în aplicare rapid şi pe deplin. România este preocupată de schimbarea substanţială a echilibrului strategic de la Marea Neagră ca rezultat al ocupării ilegale şi militarizării Crimeei. Încetarea ocupării Crimeii trebuie să fie în continuare pe agenda comunităţii internaţionale”, a subliniat şeful diplomaţiei române.

România va susţine parcursul european al Ucrainei

Un alt mesaj al autorităţilor de la Bucureşti a fost acela că parcursul european al Ucrainei este sprijinit în continuare. „Pentru reușita acestui demers, este importantă continuarea și aprofundarea de către autoritățile de la Kiev a procesului de reformă internă, mai ales în domeniul luptei anticorupție și al consolidării instituțiilor statului”, a subliniat administraţia prezidenţială într-un comunicat. La capitolul luptă anticorupţie, şeful diplomaţiei ucrainene a recunoscut că mai sunt numeroase lucruri de făcut şi că România poate fi un exemplu şi un model.

„Despre reforme vorbeşte toată lumea...Pentru noi reforma justiţiei, a poliţiei, lupta împotriva corupţiei şi reforma sunt priorităţi absolute...Fără lupta anticorupţie, reformele şi progresul economic nu pot fi posibile. De aceea, zilele acestea va fi înfiinţat un oficiu naţional anticorupţie similar cu cel pe care îl aveţi în România De asemenea, parlamentul a adoptat o nouă legislaţie anticorupţie care va intra în curând în vigoare. Pentru noi este important însă ca aceste măsuri să fie în primul rând implementate”, a declarat Klimkin.

Cum se vor soluţiona problemele bilaterale?

În fine, în cadrul discuţiilor de la Bucureşti, Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a abordat şi o serie de probleme bilaterale : s-a decis astfel organizarea periodică a unor şedinţe comune de guvern în care să fie analizate probleme de interes comun, de la cele legate de cooperarea economică, la cele legate de soluţionarea unor probleme mai delicare. Între acestea se numără problema minorităţii româneşti din Ucraina şi a celei ucrainene din România. Şeful diplomaţiei de la Kiev a dat asigurări că nu există discriminare pe criterii etnice în ceea ce priveşte mobilizarea militară. El a dat exemplu a două raioane de la graniţa cu România, cu o populaţie de 100.000 de locuitori, unde au fost mobilizate doar 25 de persoane. Totuşi, pentru soluţionarea tuturor problemelor legate de minorităţi, s-a decis reactivarea comisiilor mixte care vor discuta despre subiect.

Cert este că România sprijină apropierea de Europa a Ucrainei şi eliminarea treptată a frontierelor, unul dintre motivele pentru care a fost şi prima ţară care a aprobat acordul de asociere al Ucrainei cu Uniunea Europeană. De altfel, cei doi miniştri de externe au anunţat că speră ca din primăvară, după ratificarea sa de către Parlamentul Ucrainean, să intre în vigoare şi acordul privind micul trafic de frontieră. Tot pe această linie, cei doi oficiali au anunţat deschiderea în perspectivă a două noi puncte de trecere a frontierei, a mai multor oficii consulare şi a unui Institut Cultural Român la Cernăuţi. 

În fine, să mai spunem că unul dintre subiectele aduse în discuţie a fost şi cel legat de canalul Bâstroe, motiv de procese internaţionale şi dispute diplomatice ani la rând între Bucureşti şi Kiev. Nici Aurescu, nici Klimkin nu au făcut precizări. Cei doi, diplomaţi cu ştate vechi, au fost ani la rând la masa negocierilor bilaterale dure pe tema Bâstroe dar şi pe alte dispute cum ar fi cea legată de diferendele teritoriale legate de Insula Serpilor si platoul continental de la Marea Neagră.