Raport MCV: Monitorizarea României trebuie să continue

raport_mcv_monitorizarea_romaniei_trebuie_sa_continue.png

Raportul MCV, publicat la Bruxelles, miercuri, 28 ianuarie.

Comisia Europeană arată miercuri, 28 ianuarie, că monitorizarea României trebuie să continue. Bucureştiul şi-a exprimat însă clar dorinţa de a scăpa de aceasta. Rapoartele MCV publicate acum arată progrese continue în România şi limitate în Bulgaria privind lupta împotriva corupţiei la nivel înalt.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

O veste bună privind România este că progresele deja înregistrate în 2014 privind eradicarea corupţiei la nivel înalt continuă. Dovadă sunt numărul crescut de anchete şi de condamnări.

În Bulgaria însă, acest fenomen este limitat, aşa cum limitate sunt şi eforturile făcute pentru a combate crima organizată.

Pentru prima dată din 2007, raportul MCV arată existenţa corupţiei în sistemul educaţional şi cel de sănătate din România.

Ca de obicei, politicul este criticat: Parlamentul României nu a respectat unele decizii ale Curţii Constituţionale, nu a respectat nici unele decizii ale ANI privind incompatibilitatea unor parlamentari şi nu a dat curs tuturor cererilor DNA de ridicare a imunităţii.

Per total, însă, s-ar zice că raportul din 2015 este mai bun decât cel din 2014. Acest lucru nu înseamnă însă mai nimic în contextul actual.

România, prin vocea lui Klaus Iohannis, şi-a exprimat intenţia de a scăpa de monitorizare în curând, dar Super-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, spune acum că aceasta trebuie să continue.

Afirmaţia sa se bazează pe sondajul de opinie publicat la Bruxelles aproape concomitent cu raportul, care arată o mare susţinere a românilor pentru acest mecanism.

Timmermans mai spune însă că "procedând  împreună sub acest Mecanism de Verificare şi Cooperare, Comisia va continua să susţină eforturile României pentru o independenţă a justiţiei, o completare a procesului legislativ important şi pentru combaterea sistematică a corupţiei".

Altfel spus, nu va acordăm încă încredere şi aveţi mai departe nevoie de noi. Şi cam acesta a fost mesajul şi când Klaus Iohannis l-a întâlnit pe şeful Executivului european, Jean-Claude Juncker. Concluzia de atunci a fost că MCV-ul poate fi dizolvat în mandatele lor respective, adică în următorii cinci ani.

Apoi, de emiterea a două rapoarte MCV pozitive consecutive depinde aderarea României la Spaţiul Schengen, aderare amânată sine die încă din 2011. Olanda pune condiţiile, dar nu este singura. În contextul actual, însă, extinderea Schengen este tabu şi va continua să fie, atâta vreme cât deasupra UE planează o ameninţare teroristă iminentă.

Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre raportul MCV