Dumitru Prunariu la RFI, după anunţul NASA: "O colonizare a planetei Marte e un gând îndepărtat". Cum ar arăta viaţa pe planeta roşie?

Era de aşteptat ca pe planeta Marte să se găsească urme de apă, declară într-un interviu la RFI fostul cosmonaut Dumitru Prunariu. NASA a anunţat luni seară că au fost descoperite dovezi ale prezenţei sărurilor hidratate pe Marte, precizând însă că nu au fost găsite probe directe ale prezenţei apei în stare lichidă pe planeta roşie. Prunariu spune pe de altă parte că a coloniza planeta Marte este un gând foarte îndepărtat, chiar iraţional.

Dumitru Prunariu: Din punctul meu de vedere, era de aşteptat ca pe planeta Marte să se găsească urme de apă, care ar putea să ateste şi existenţa unor forme biologice în această fază de evoluţie a planetei. Nu spun dezvoltare, ci doar evoluţie, pentru că relieful marţian relevă faptul că acum o lungă perioadă de timp, probabil 1-2 milioane de ani, planeta Marte a fost scăldată de râuri, de ape, se văd urme de eroziune ale unor foste văi de râuri şi mi se pare normal ca acum să se găsească astfel de urme, să se găsească apă, sub o anumită formă.

 

"Am putea descoperi că planeta Marte a fost cândva locuită"

 

Rep.: Credeţi că anunţul făcut de NASA deschide calea unei eventuale colonizari umane a planetei Marte pe viitor sau acest lucru e doar un scenariu de film SF?

D.P.: Deocamdată, nu se pune problema colonizării planetei Marte. Acum, să nu ne uităm la o serie de proiecte private, care au fost servite publicului sub o anumită formă, din care se fac şi bani, cum este MARS ONE, care este un proiect din punctul meu de vedere total neetic, să trimiţi oameni doar dus pe o planetă pe care încă nu o cunoşti bine şi eventual aştepţi să moară acolo. Dar problema unui zbor uman spre planeta Marte se pune într-adevăr, dar undeva prin anii 2030-2035. Deocamdată se fac o serie întreagă de studii asupra comportării organismului uman timp îndelungat în spaţiul extraatmosferic. Chiar acum, doi astronauţi, un american şi un rus, se află la bordul staţiei orbitale, unde vor petrece un an întreg, studiindu-se mult mai detaliat modificările care apar în organism într-o perioadă lungă de timp. Problema importantă a colonizării planetei Marte sau a trimiterii omului deocamdată spre planeta Marte o constituie radiaţiile, radiaţiile interplanetare, pentru că ceea ce se întâmplă în jurul Pământului cunoaştem bine, deja controlăm, ştim cum să ne protejăm, dar alte tipuri de radiaţii apar deja în afara câmpului magnetic al Pământului, undeva în spaţiul interplanetar.

A coloniza planeta Marte este un gând foarte îndepărtat, nu ştim deocamdată ce vom descoperi. Probabil, probabil, nu afirm ca om de ştiinţă, afirm ca un om care visează undeva în viitor, am putea să descoperim că planeta Marte, odată, demult a fost locuită şi că locuitorii ei probabil au colonizat alte planete - am pune în paranteză, de ce nu şi Pământul - undeva cu milioane de ani în urmă. Trecând peste aceste afirmaţii, un zbor pilotat spre Marte va dura în total dus-întors aproape trei ani de zile. Este o perioadă foarte lungă, în care organismul uman trece prin transformări care la un moment dat pot fi ireversibile şi atunci ne vom pune problema cum să pregătim oamenii, ce măsuri să luăm, ce trebuie să mai studiem pentru a-i readuce la statutul de oameni normali din punct de vedere al organismului lor, atunci când se reîntorc după un zbor de trei ani de zile.

A rămâne pe planeta Marte o perioadă mult mai lungă de timp, a o coloniza mi se pare iraţional, pentru că gravitaţia pe planeta Marte fiind suficient de mică faţă de cea de pe Pământ, omul se va dezvolta altfel, sistemul osos nu va suporta greutăţi atât de mari, muşchii probabil se vor atrofia, oamenii vor creşte mult mai înalţi, dacă se vor naşte acolo. Deci omul pe care-l cunoaştem noi şi care este adaptat condiţiilor pământene de trai va deveni un alt om, care nu se va mai putea întoarce pe Pământ.

 

Fascinaţia omului pentru planeta Marte

 

Rep.: Cum vă explicaţi această fascinaţie a omului faţă de planeta Marte? Există numeroase studii ştiinţifice, s-au scris cărţi, s-au făcut filme despre planeta roşie. De ce tocmai Marte?

D.P.: Omul este curios prin natura lui, omul vrea să ştie ce se află dincolo de Pământul pe care s-a născut şi pe care trăieşte. Desigur, ne interesează ce se află în întregul Univers, dar deocamdată am reuşit să punem piciorul pe Lună în 1969, pentru prima dată şi de atunci nu am mai călcat pe un alt corp ceresc. Cea mai apropiată planetă de Pământul nostru este planeta Marte. Deci începem de aici. În afară de asta, se pare că este o planetă foarte interesantă de studiat, evoluţia ei şi ce s-a întâmplat cu ea, de ce au dispărut apa, vegetaţia de pe ea, dacă au existat, când au existat, pentru a studia ce se poate întâmpla cu Pământul nostru în viitor şi pentru a ne proteja pe cât posibil cu tehnologiile pe care le cunoaştem acum sau pe care le vom putea dezvolta în viitor.

1546

Facebook comments