Dovezi ale primului masacru din istoria omenirii?

O groapă comună veche de şapte mii de ani, în care se aflau 26 de schelete umane ar putea reprezenta dovada unui masacru comis în perioada Neoliticului. Un studiu în acest sens a fost publicat pe site-ul american Proceedings of the National Academy of Sciences, citat de livescience.com.

Rămăşiţele umane descoperite de cercetători în Germania ar putea fi dovada unuia dintre primele masacre comise în istoria omenirii.

Scheletele găsite în groapa comună aparţineau atât unor adulţi, cât şi unor copii. Multe dintre victime aveau craniile sparte şi picioarele rupte, ceea ce arată că persoanele îngropate acolo fuseseră torturate până la moartea lor sau mutilate ulterior, potrivit coordonatorului cercetării, bioarheologul Christian Meyer, de la Universitatea din Mainz (Germania).

În mod normal, un mormânt din perioada Neoliticului conţinea un singur trup, lângă care se aflau şi unele bunuri, precum obiecte din ceramică, unelte din piatră sau ornamente din cochilii. Ceea ce nu e cazul cu groapa comună despre care vorbim, unde trupurile prezentau urme de răni profunde şi unde nu se găsea nici un fel de obiect din ceramică sau vreo podoabă. În plus, cadavrele nu păreau să fi fost îngrijite înainte de a fi îngropate.

Credit foto: Christian Meyer

Credit foto: Christian Meyer

Vârsta şi sexul trupurilor intrigă şi ele: analizele arată că 13 victime sunt copii, zece dintre ei având vârsta sub şase ani. Cel mai mic avea doar şase luni. Alte rămăşiţe aparţin unor adulţi, însă numai doi dintre aceştia sunt probabil femei.

În mod ciudat, lipsesc persoanele între nouă şi 15 ani. Cercetătorii cred că ucigaşii sunt membrii unei aşezări rivale, care au atacat şi răpit grupul de oameni amintit. Experţii spun că e posibil ca adolescenţii, agili prin firea lor, să fi evadat, în acest fel explicându-se absenţa lor din groapa comună.

Aceasta este doar ultima descoperire sinistră ce sugerează că începuturile Neoliticului au reprezentat o perioadă violentă din istoria Europei Centrale. Cercetătorii au mai descoperit două gropi comune, una cu 34 de schelete, la Talheim (Germania), alta cu 67 de schelete, la Asparn/Schletz (Austria), ambele datând din perioada anilor 5600-4900 î.e.n..

Toate cele trei gropi comune descoperite până acum sunt legate de o civilizaţie originară din Orientul Mijlociu, care a adus pe bătrânul continent oi, capre şi alte animale domestice şi a întemeiat ferme şi sate de mici dimensiuni în centrul Europei. Arheologii sunt convinşi că perioada respectivă era una dintre cele mai violente din istoria omenirii.