Ce este mic, nu are gură, poate mânca dar nu este nici animal, nici plantă, nici ciupercă?

blobi.png

Colonii de blobi la parcul zoologic din Paris
Image source: 
© Stéphane de Sakutin, AFP via France24

Astronautul francez Thomas Pesquet, care va pleca joi în a doua sa călătorie către Stația Spațială Internațională, va lua cu el și patru „blobi”, aceste ciudate organisme unicelulare care continuă să fascineze lumea științifică.

În cadrul misiunii Alpha, Thomas Pesquet va efectua o multitudine de experimente științifice la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS). El trebuie printre altele să observe cum dorm astronauții în spațiu, să crească o plantă, să mute un obiect cu ajutorul unei „cleme acustice”, dar și să aibă grijă de cei patru „blobi”.

Cu denumirea științifică Physarum polycephalum, blobul este o specie vie dificil de clasificat: nu este nici animal, nici plantă, nici ciupercă. Compus dintr-o singură celulă și mai multe nuclee, este unul dintre puținele organisme unicelulare vizibile cu ochiul liber, culoarea lui galbenă conferindu-i aspectul unei omlete sau a brânzei gratinate.

„Blobul este fascinant din mai multe privințe. Are abilități excepționale”, afirmă entuziasmată Audrey Dussutour, de la Centrul de cercetare a facultăților cognitive animale din cadrul Centrului Național Francez de Cercetări Științifice (CNRS).

O rezistență extraordinară

Nu are gură, dar poate mânca. Se hrănește în special cu mușchi, dar s-a observat că în laborator nu refuză nici... fulgii de ovăz! „Se poate deplasa. Dacă este hrănit, își poate dubla dimensiunea în fiecare zi”, explică specialista în „blobi”, contactată de echipa postului de televiziune francez France 24.

„Este inteligent, deși nu are un sistem nervos”, continuă ea. „Este capabil să învețe, să memoreze, dar și să transmită informații semenilor săi”. De exemplu, este capabil să-și găsească drumul într-un labirint.

„Blobul” are, de asemenea, o rezistență extraordinară. „În laborator, în condiții bune, un blob este aproape nemuritor”, spune Audrey Dussutour.

Acest organism are nevoie de un mediu umed, obscur si de hrană. Dacă este expus la prea multă lumină sau căldură, se contractă, se usucă și intră într-o stare de stagnare, de hibernare și poate rămâne în această stare câteva decenii. „Cum îl trezești? Este suficient să-l stropești cu apă”, explică experta. „Cel mai în vârstă blob al nostru are 70 de ani!”, adaugă ea zâmbind.

Odată ajunse în spațiu, unde nu mai intervine gravitația, cum vor reacționa aceste organisme unicelulare? La bordul ISS vor ajunge patru, cei mai rezistenți.

„Nu știm ce se va întâmpla”, mărturisește Audrey Dussutour. „Vom vedea cum se deplasează, cum mănâncă. Poate că li se va schimba comportamentul, poate vor câștiga în volum... Efectul imponderabilității este singurul lucru pe care nu l-am putut testa în laborator”.

Pregătire minuțioasă

Înainte de a trimite blobii în spațiu, Audrey Dussutour și echipa sa au efectuat o întreagă serie de teste și experimente. „Marea provocare a fost să găsim o metodă de sterilizare a acestora, o etapă obligatorie pentru orice ajunge la bordul ISS, fără să le stresăm”, explică ea. „De asemenea, a trebuit să testăm efectul vibrațiilor din timpul decolării...”adaugă ea.

O echipă de specialiști s-a ocupat de fabricarea cutiei „blob box” în care vor călători aceste organisme. „A trebuit să construim o cutie care să le permită să respire, dar din care să nu poată evada”, precizează ea. O misiune nu chiar ușoară...

Odată ajunși pe ISS, cei patru blobi vor fi păstrați în această cutie care îi va proteja de lumină. „Pentru a nu-i agresa, vor fi filmați câteva secunde la fiecare zece minute”, explică experta.

Thomas Pesquet va trebui să-i ”trezească” din starea de hibernare. Două experimente vor avea loc simultan, timp de o săptămână: doi blobi vor avea acces hrană, în timp ce ceilalți doi vor fi privați de hrană.

Scop educativ

Acest experiment, în urma căruia vom dispune fără îndoială de cunoștințe suplimentare despre această specie excepțională, are înainte de toate un scop educativ.

Un total de 2000 de clase de elevi din învățământul primar, gimnazial și liceal vor primi între trei și cinci blobi pentru a efectua același gen de experimente în paralel. Astfel vor putea compara rezultatele obținute cu cele de la bordul ISS.

„Este un bun exemplu de știință participativă!”, spune ea. „Vom face același experiment de 2000 de ori. Sper că acest lucru ar putea face obiectul unui articol științific. Și astfel elevii vor fi puși în pielea unui om de știință de la început până la sfârșit, de la experimentul în sine până la exploatarea rezultatelor”.

Pe de altă parte, experimentele efectuate în spațiu nu vor putea duce la nicio concluzie științifică concretă. „Ar fi fost nevoie de cel puțin zece blobi. Însă ar fi fost mult prea scump”, explică Audrey Dussutour. „Dar cine știe, dacă acest prim experiment are rezultate satisfăcătoare, poate vom putea trimite mai mulți blobi într-o următoare misiune”.

Experimentele de la bordul ISS și de pe Pământ sunt programate pentru sfârșitul lunii septembrie.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul France24

Editor: Șerban Georgescu