Boala Covid provoacă afecțiuni neurologice sau psihiatrice la 1/3 dintre pacienți – studiu

the_lancet.jpeg

The Lancet
Studiul publicat în The Lancet a urmărit peste 200.000 de supravițuitori de Covid pe o perioadă de șase luni
Image source: 
The Lancet

Aproximativ o treime dintre pacienții cu Covid-19 au fost diagnosticați cu afecțiuni neurologice sau psihiatrice, potrivit unui studiu pe scară largă efectuat de cercetătorii britanici. Studiul a constat aceste sechele pe perioada de șase luni de la dezvoltarea bolii Covid.

Cercetătorii de la Universitatea Oxford au studiat un eșantion de 236.379 de supraviețuitori ai Covid, la care 33,62% au prezentat afectări neurologice sau psihiatrice. La bolnavii Covid care au necesitat internare la terapie intensivă afectarea se ridică la 46,42%.

În studiu, publicat în revista Lancet Psychiatry au fost constatate următoarele afectări post-Covid:

  • hemoragie intra-craniană;
  • accident vascular cerebral ischemic;
  • sindrom Parkinson;
  • sindrom Guillain-Barré;
  • tulburări ale nervului, rădăcinii nervoase și plexului;
  • joncțiune mio-neurală și boli musculare;
  • encefalită;
  • demență;
  • tulburări psihotice, de dispoziție și anxietate (grupate și separate);
  • tulburare prin consum de substanțe;
  • insomnie.

Pacienții au fost cu 16% mai predispuși să dezvolte o tulburare psihologică sau neurologică după Covid decât după alte infecții respiratorii și cu 44% mai multe șanse decât persoanele care se vindecă de gripă.

În plus, cu cât pacientul cu Covid era mai grav bolnav, cu atât erau mai probabil să primească un diagnostic ulterior de sănătate mintală sau tulburare cerebrală.

Starea de spirit, anxietatea sau tulburările psihotice au afectat 24% din toți pacienții, dar aceasta a crescut la 25% la cei internați în spital, 28% la persoanele care erau în terapie intensivă și 36% la persoanele care au suferit delir în timpul bolii.

Accidentele vasculare cerebrale au afectat 2% dintre toți pacienții cu Covid, crescând la 7% dintre cei internați la terapie intensivă și 9% dintre cei care au avut delir. Și demența a fost diagnosticată la 0,7% dintre toți pacienții cu Covid, crescând la 5% dintre cei care au experimentat delirul ca simptom.

Covid lung

Studiul nostru oferă dovezi ale morbidității neurologice și psihiatrice substanțiale în cele 6 luni după infecția COVID-19. Riscurile au fost cele mai mari la pacienții cu COVID-19 severă, dar nu numai la aceștia. Aceste informații ar putea ajuta la planificarea serviciilor și identificarea priorităților de cercetare. Proiecte de studiu complementare, inclusiv cohorte potențiale, sunt necesare pentru a corobora și explica aceste constatări.” se spune în raport.

Til Wykes
Prof Til Wykes spune că simptomele neurologice și psihiatrice erau cunoscute de bolnavii cu Covid lung
Image source: 
Til Wykes Twitter

 “Studiul confirmă suspiciunile noastre că un diagnostic Covid-19 nu este doar legat de simptomele respiratorii, ci și de problemele psihiatrice și neurologice. Analiza după șase luni de la diagnostic a demonstrat că ‘efectele ulterioare’ pot apărea mult mai târziu decât se aștepta - lucru care nu este o surpriză pentru cei care suferă de Covid lung.” a declarat la BBC Prof Til Wykes, de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe, King's College din Londra.

"Deși așa cum era de așteptat, rezultatele sunt mai grave la cei internați în spital, studiul subliniază că efectele grave sunt evidente și la cei care nu fuseseră internați la spital", a adăugat ea.

Legătura a fost observată și de un clinician, medicul specialist pneumolog Tudor Toma, de la un spital universitar din Londra, care a avut numeroși pacienți cu Covid.

"În procesul de monitorizare a pacientilor care au fost internati cu pneumonie Covid, facem o evaluare generală, holistică, a simptomatologiei reziduale la șase săptămâni, care de cele mai multe ori este respiratorie. Însă, în funcție de simptome, direcționăm pacienții spre servciile specializate de care au nevoie. Impresia clinică este că există, într-adevăr, mulți pacienți care suferă de anxietate și tulburări neurologice funcționale, iar pe aceștia îi ajută consultațiile specifice și programele de reabilitare, cu accent pe  reabilitarea pulmonară." a declarat la RFI dr. Tudor Toma.