Coronavirus UK: Pneumolog și imunolog despre efectul noilor tulpini

coronavirus_varianta.jpg

Creste numarul cazurilor de infectare cu coronavirus.
Creste numarul cazurilor de infectare cu coronavirus.
Image source: 
https://www.gov.uk/

Noile tulpini de virus apărute în Marea Britanie, Africa de Sud, Brazilia și apoi răspândite în numeroase alte țări au creat îngrijorare. S-au ridicat întrebări cu privire la infecțiozitate, simptomatologie și efectul noilor tulpini asupra eficacității vaccinurilor.

Pentru a răspunde acestor întrebări, RFI România i-a invitat la o discuție pe Ștefan Dascălu, doctorand în imunologie la Universitatea Oxford, și pe specialistul în pneumologie dr. Tudor Toma, medic la un spital universitar din Londra. 

Ștefan Dascălu: Nu cunoaștem, evident, toate tulpinile și la fiecare ciclu de replicație a virusului respectiv poate fi generată o astfel de nouă tulpină. Asta înseamnă că există milioane, miliarde, sute de miliarde de astfel de evenimente potențiale care se petrec la fiecare ciclu infecțios.

Unele din tulpinile respective, din natura mutației lor, pot căpăta un avantaj, fie în transmisie, fie în simptomatologia bolii și implicit un avantaj în transmiterea virusului și astfel de mutații, fiindcă favorizează acea tulpină, pot ajunge în timp să domine în circulație, pot înlocui tulpinile dominante în momentul respectiv, scenariu care este de altfel vizibil la gripă – în fiecare sezon, noi tulpini, datorită procesului de mutație, sunt înlocuite cu altele.

La momentul de față avem câteva tulpini care ne îngrijorează într-o oarecare măsură, cum este cea din Regatul Unit, despre care știm că este mai infecțioasă, aparent și mai severă, deși sunt necesare studii suplimentare, mai sunt alte tulpini în Africa de Sud, în Brazilia, au fost identificate unele și în Asia care au acest potențial să fie mai transmisibile sau mai severe.

Evident, pentru fiecare în parte sunt necesare studii suplimentare care să ne arate exact structura mutației respective și ce deosebește acea tulpină mai exact în decursul bolii, deci noi ne putem uita la secvența genetică și să prezicem ce influență ar avea mutația respectivă asupra proceselor infecțioase, dar evident lucrurile le punem cunoaște cu adevărat după ce urmărim și monitorizăm ce se petrece în cadrul infecției naturale, în pacienți, iar pentru asta sunt necesare studii îndelungate.

Importanța serviciului medical 

Reporter: O chestiune practică: când vine un bolnav cu Covid în spital se cunoaște tulpina de virus cu care este infectat?

Tudor Toma: Nu, nu se cunoaște. Cred că ar trebui să fie absolut clar că o tulpină diferită nu înseamnă o alt boală, cel puțin în momentul de față. Avem posibilitatea cu testele genetice care sunt disponibile dacă este o altă structură genetică, dar din punct de vedere clinic noi nu am văzut nicio diferență – avem același tip de pacient, aceleași complicații, iar discuțiile că ar fi o mortalitate mărită sunt doar niște discuții preliminare, nu există studii absolut clare care să arate acest lucru.

Tudor Toma
Dr. Tudor Toma spune că noua tulpină de virus Sars-Cov-2 nu duce la o altă boală Covid
Image source: 
Petru Clej

Interesant este că politicienii sunt cei care anunță toate aceste modificări din punct de vedere genetic și clinic: de exemplu pentru mortalitate. Este foarte important serviciul medical pe care-l avem la dispoziția pacientului.

În Germania s-a arătat clar că mortalitatea mai scăzută de la început s-a datorat unui număr mai mare de paturi de terapie intensivă care au avut personal medical. În momentul de față în Marea Britanie terapia intensivă se face în saloane care sunt improvizate, sunt probleme legate de capacitatea sistemului medical care probabil contribuie la mortalitate în contextul în care sunt foarte mulți pacienți.

Ar trebui să îndepărtăm de discuția legată strict de tulpină – este același virus, se transmite prin aceleași modalități, testele de laborator au arătat că este posibil ca această nouă variantă să aibă anumite avantaje, dar totuși cu măsurile de igienă ar trebui să putem controla și această nouă tulpină, nu este un alt virus sau o altă boală.

Efectul asupra vaccinurilor

Reporter: Au fost exprimate mai multe opinii cu privire la impactul acestor noi tulpini de virus asupra vaccinurilor anti-Covid. Ce ne puteți spune despre acest lucru?

Ștefan Dascălu: Aceasta ar fi una dintre îngrijorările pe care le avem, ținând cont de mutațiile schimbă natura proteinelor, schimbă conformația lor de la suprafața virusului. Or, dacă aceste proteine sunt implicate în răspunsul nostru imunitar, adică dacă anticorpii noștri țintesc asupra acelor proteine, înseamnă că dacă ele se schimbă au acest potențial să reducă eficiența răspunsului nostru imunitar și implicit eficacitatea vaccinurilor, care până la urmă asta fac – ne dezvoltă răspunsul imunitar fără ca noi să suferim boala.

Ștefan Dascălu
Imunologul Ștefan Dascălu consideră că noile variante de virus nu vor afecta mult eficiența vaccinurilor
Image source: 
Ștefan Dascălu

Din fericire pentru noi, s-au făcut studii, cel puțin pentru această nouă tulpină din Regatul Unit, față de care, aparent, vaccinul este eficient, nu s-a schimbat nimic din acest punct de vedere și chiar și alte tulpini la care se bănuiește că ar fi o potențială reducere în eficacitatea vaccinului, chiar și la acelea nu dispare.

Să ne gândim că totuși că acea mutație nu schimbă în totalitate proteina respectivă, ci o face puțin diferită sau poate chiar puțin mai mult, dar în totalitate răspunsul nostru imunitar țintește asupra foarte multor componente din acea proteină, deci o reactivitate tot va exista, poate nu va fi de 90 – 95%, ea va fi mai scăzută, să spunem de 70 – 80%, care tot este bună.

Principalul obiectiv în momentul de față este prin vaccinare este în primul rând nu să blocăm transmisia – până la momentul acela va dura foarte mult, să ne gândim că până sunt imunizați suficienți oameni, nu putem discuta despre acest lucru, în schimb putem discuta despre reducerea numărului de cazuri severe și de spitalizări, care îl fac vaccinurile chiar de la prima doză.

Din acest punct de vedere, mutațiile respective sunt un punct de îngrijorare, până la urmă din acest motiv le și urmărim, să vedem ce se petrece, cum pot influența fie desfășurarea bolii, fie transmisibilitatea și implicit cum putem lupta mai bine cu ele dacă apar, iar aici intervine și vaccinarea.

Reporter: Din experiența recentă ați remarcat o sporire a eficienței tratamentelor anti-Covid?

Tudor Toma: Tratamentul pentru pneumonia Covid s-a schimbat cam din iunie – iulie 2020, când am introdus în mod curent tratamentul cu cortico-steroizi, dar în afară de acest tratament nu există niciun alt tratament care să fie clar demonstrat că ar modifica semnificativ traiectoria bolii.

Am modificat puțin și protocolul privind intubarea pacienților – la început pacienții erau intubați foarte repede și apăreau tot felul de complicații datorită ventilației mecanice, acum pacienții sunt ținuți mai mult timp pe ventilație non-invazivă și cred că asta ajută.

Impresia clinică este că sunt salvați mai mulți pacienți decât au fost salvați în primul val, dar este doar o impresie clinică, încă nu avem date clare din diverse studii retrospective ca să vedem dacă a contribuit mai bine la reducerea mortalității.

Este însă important de spus că odată ajuns în terapie intensivă, chiar dacă nu ai avea pneumonie Covid mortalitatea aici este peste 30%, orice boală ai avea, iar mortalitatea pacienților cu pneumonie Covid rămâne aici în jur de 45 – 50%.

Penurie de vaccinuri

Reporter: Concernul AstraZeneca, cel care a dezvoltat vaccinul împreună cu Universitatea Oxford, a anunțat că reduce numărul de vaccinuri livrate în Uniunea Europeană. Nu este îngrijorător?

Ștefan Dascălu: În UE nu a fost încă omologat vaccinul AstraZeneca, în schimb Uniunea a achiziționat un număr considerabil de doze înaintea aprobării vaccinului cu speranța că studiile clinice vor arăta siguranța și eficiența, fapt pe care de altfel l-au făcut.

Vaccin Coronavirus Oxford AstraZeneca
Concernul AstraZeneca a dezvăluit că nu va putea livra suficiente vaccinuri în Uniunea Europeană
Image source: 
Sky News

Urmează ca vaccinul să fie aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului, până atunci această știre nu este cea mai bună din acest punct de vedere, dar din câte am înțeles – eu nu sunt nici parte a companiei AstraZeneca și nici a echipei care dezvoltă și implementează vaccinul – a fost o problemă de producție.

Adevărul este că problema de producție este una la nivel global, ținând cont că au fost incidente și în India, care este cel mai mare producător mondial de vaccinuri și unde a început deja implementarea vaccinului AstraZeneca, la fel și în Israel – lider mondial la imunizări, unde au făcut chiar un motiv de mândrie națională că au reușit să facă un asemenea număr de imunizări.

Cererea este foarte mare, producția este accelerată în măsura în care se poate, evident, fiindcă suntem limitați până la urmă și de capacitatea logistică a producției și a stocării de vaccinuri, a livrării de vaccinuri.

În România au fost cazuri în care erau vaccinuri în stoc și nu se făceau imunizări, asta era la început, acum am înțeles și mă bucură acest lucru că oamenii se vaccinează și au înțeles, cel puțin mare parte din ei și sper să înțeleagă și mai mulți că vaccinul reprezintă singura modalitate fezabilă prin care noi putem cel puțin să ne îndreptăm spre normalitatea de dinainte de pandemie.

Reporter: Ați avut pacienți vaccinați care au venit în spital internați cu Covid?

Tudor Toma: Da, am avut un număr mic de pacienți care au făcut vaccinul și după aceea au contractat boala. Știm de fapt că vaccinul nu este eficient imediat după inoculare, durează cel puțin 10 – 14 zile până când apare imunitatea, iar această imunitate nu este absolută.

Discutăm totuși la nivel de populație – atât timp cât un număr foarte mare din această  populație este vaccinată scade numărul persoanelor susceptibile de îmbolnăvire din punctul de vedere al probabilității.

Reporter: Ați remarcat cumva dacă simptomele bolii au fost mai blânde la cei vaccinați?

Tudor Toma: Este greu de spus pentru că nu putem compara la numărul mic de pacienți pe care l-am avut să spun că au fost. Poate să fie o întâmplare dacă e mai ușoară sau mai serioasă boala.

Noi în general internăm pacienții care au nevoie de oxigen, care au o formă mai severă sau moderată spre severă a bolii, deci cam toți au aceeași formă de boală.

Inegalitatea accesului la vaccin

Reporter: A apărut o discuție cu privire la accesul la vaccin pe plan mondial, care este în mod clar inegal. Statele bogate și-au asigurat un acces mai mare, pe când statele sărace, unele foarte afectate de Covid, nu au acces. Care ar fi pericolele acestui acces inegal la vaccin.

Ștefan Dascălu: Toată lumea se aștepta la această accesibilitate scăzută a vaccinului în anumite zone, de altfel există inițiative ale Organizației Mondiale a Sănătății, care doresc asigurarea unei accesibilități sporite în zonele defavorizate, de altfel în acest scop există și acea Alianță Globală a Vaccinului (GAVI).

GAVI
Alianța Vaccinului își propune distribuirea vaccinului în zone defavorizate
Image source: 

Se fac demersuri, nu sunt însă la nivelul cel mai bun la care ar putea să fie – până la urmă nu există suficient vaccin nici în zonele dezvoltate economic care au investit enorm în asta și interesul fiecărei țări este să-și protejeze cetățenii.

Să sperăm că acest demersuri vor fi făcute în lume și că pretutindeni în lume oamenii vor putea face vaccinul dacă doresc.

Dar mai este și problema infrastructurii necesare vaccinului și implicit chiar vaccinurile care vor ajunge acolo – unele sunt mai ușor de transportat și stocat, altele nu. Temperaturile de – 80C deja implică dificultăți majore pentru diferite zone din lume, unde infrastructura nu este foarte dezvoltată, iar economia este slabă.

Reporter: Nu e numai o chestiune de moralitate, pentru că acești oameni din țările slab dezvoltate circulă în țările dezvoltate și pot transmite virusul.

Ștefan Dascălu: Într-adevăr și dacă nu va exista o imunizare colectivă ținând cont de conectivitatea lumii în care trăim țările sau zonele respective vor funcționa ca un rezervor al virusului care evident se va revărsa în alte zone și chiar și cu o vaccinare foarte bună nu vom putea stopa aceste lucruri fiindcă unii oameni nu sunt capabili prin natura condiției lor medicale să se poate vaccina.

Reporter: În final aș vrea să vă întreb: ce mesaj aveți pentru cei, despre care am mai vorbit în trecut – coronasceptici, anti-vacicinști – care reprezintă un segment important al populației?

Tudor Toma: Noi suntem profesioniști în probleme de sănătate și încercăm să ajutăm pe toată lumea, deci nu suntem nici plătiți de o anumită firmă, nici alte motivații nu avem, interesul nostru este să ajutăm cât mai multe persoane.

Este clar că din punct de vedere științific modalitatea de a rezolva pandemia nu poate fi decât cu ajutorul vaccinării și prin respectarea măsurilor de distanțare. Cine dorește trebuie să se informeze, pentru că numai printr-o informare corectă și de la surse corecte poți să-și facă o părere și să hotărască pentru ei, dacă este bine să se vaccineze și dacă este bine să păstreze măsurile de distanțare.

De exemplu în privința vaccinului alegerea este de a face imunizarea sau de a face boala și atunci o informare corectă ar ajuta la luarea unei decizii corecte.

Ștefan Dascălu: Oamenii trebuie să aibă încredere în specialiști și în sursele corecte de informație, să se gândească de două ori când citesc o știre senzațională sau informație care nu poate fi verificată, fiindcă de cele mai multe ori aceasta este falsă și poate avea consecințe foarte dacă reușește să se propage prin intermediul lor.

Până în momentul în care vom avea o imunizare colectivă suficient de mare va trebui să respectăm în continuare restricțiile, de altfel neplăcute, nu cred că există o singură persoană care să fie bucuroasă că la momentul de față nu-și poate vedea rudele și prietenii. Este însă cel mai bun lucru pe care-l putem face ca să avem conștiința împăcată că nu am transmis virusul persoanelor dragi nouă și altor persoane cărora le putem face mult rău dacă acest lucru se întâmplă.

 
Ascultați discuția cu Ștefan DASCĂLU și cu Tudor TOMA realizată de corespondentul RFI la Paris, Petru CLEJ