Noua misiune spațială a Chinei, o provocare pentru SUA. Dar nu numai...

china.png

Misiunea Chang'e-5 înaintea lansării, baza Wenchang, insula Hainan, China, 23 noiembrie 2020
Image source: 
Reuters via France24

Misiunea Chang’e-5 a Chinei, care a decolat pe 24 noiembrie, vrea să repete o ispravă veche de peste 40 de ani: aducerea pe Pământ a unor mostre de sol lunar. Un obiectiv cu o dimensiune geopolitică evidentă, dar al cărui aspect științific este la fel de semnificativ.

Lansarea marchează un nou episod din disputa chino-americană pentru a stabili puterea dominantă a secolului 21. De această dată, China provoacă Statele Unite în spațiu.

Beijingul are un obiectiv clar: aducerea probelor de pe Lună pe Pământ. „Au trecut patruzeci de ani de când nu s-a mai făcut acest lucru”, amintește Jessica Flahaut, cercetător CNRS, contactată de France 24.

 

Chang'e-5

Ultimele misiuni de acest gen au fost cele americane (Apollo) și sovietice (Luna), în anii 1970, în plin război rece. „A existat un before și un after Apollo”, spune pentru France 24 Frédéric Moynier, astrofizician la Institutul Physique du Globe de Paris, care încă studiază roca lunară adusă de Apollo.

Eșantioanele aduse de americani au dus la o mai bună înțelegere a formării Lunii, la dezvoltarea unor ipoteze solide care susțin că ea s-ar fi desprins de Pământ și la aprecierea mai mult sau mai puțin precisă a vârstei acestui astru, estimată astăzi la cel puțin 4,4 miliarde de ani.

Se poate spune că va exista un before și un after Chang'e-5? „Este prea devreme pentru a putea spune, dar până acum fiecare probă adusă, fie de pe Lună, fie de pe un asteroid, ne-a schimbat percepția asupra Universului”, subliniază Patrick Michel, astrofizician la laboratorul Lgrange al Observatorului Côte d'Azur, contactat de France 24.

Cu această misiune,Chang'e-5, chinezii speră să aducă pe Pământ 2 kilograme de sol lunar înainte de sfârșitul acestui.

Dar nu contează cantitatea, ci locul din care vor fi preluate aceste materiale lunare. Toate eșantioanele analizate începând cu anii 1970 provin din aceeași zonă, formată acum mai bine de trei miliarde de ani, fie că au fost aduse de americani, fie de ruși. Cu alte cuvinte, înțelegerea noastră despre istoria formării Lunii „vine dintr-un spațiu limitat [al acestui astru]”, rezumă Patrick Michel.

Chinezii vor ateriza mai la nord, în regiunea Mons Rümker, o zonă montană situată în „una dintre cele mai tinere mări lunare, care are aproximativ 1,2 miliarde de ani”, spune Jessica Flahaut. Probele vor face posibilă analiza unui nou punct de referință, mult mai recent, pentru a înțelege istoria Lunii.

 

Datarea suprafețelor planetelor

Aceasta nu este o întrebare care poate fascina doar oamenii de știință. Acest corp ceresc are, de fapt, particularitatea de a fi înghețat în timp cu aproximativ patru miliarde de ani în urmă, ceea ce înseamnă că „Luna este un înregistrator perfect al tuturor evenimentelor din istoria Universului care au lăsat urme la suprafață”, notează Patrick Michel.

Într-un fel, analizarea mostrelor de sol lunar, pune la îndoială memoria timpurilor străvechi ale sistemului nostru solar, potrivit astrofizicianului.

Mai mult, misiunea Chang'e-5 va face, de asemenea, posibilă verificarea validității sistemului pentru datarea suprafețelor planetelor utilizate de astrofizicieni de la revenirea pe Pământ a primelor mostre de pe Lună, la începutul anilor 1970.

Oamenii de știință estimează, de fapt, vârsta unui anumit loc de pe Marte sau Mercur, de exemplu, uitându-se la densitatea craterelor de acolo.

„Cu cât sunt mai multe, cu atât este mai vechi”, rezumă Frédéric Moynier. Pentru a le data mai precis, trebuie să ne referim la „standardul Lunii” care a fost „calibrat în funcție de numărul de cratere de pe locurile de aterizare ale misiunilor Apollo”, subliniază Jessica Flahaut. Probele prelevate de Chang'e-5 vor „îmbunătăți acest model de datare”, asigură acest om de știință al CNRS.

Însă pentru Jessica Flahaut, principalul avantaj al misiunii chineze este că ambițiile afișate de Beijing au redat interesul explorării lunare la nivel global. Acest lucru este valabil mai ales pentru Statele Unite, care, sub conducerea lui Donald Trump, au făcut din concurența totală cu China una dintre axele principale ale politicii sale externe. De aceea președintele Trump, a dat undă verde la sfârșitul anului 2017, pentru NASA, în vederea cuceririi Lunii.

China are un nou obiectiv de îndeplinit după Chang'e-5: ar dori să aducă înapoi mostre ale faimosului și încă foarte misteriosului chip ascuns al Lunii.

Beijingul a realizat deja o performanță în ianuarie 2019: a plasat acolo sonda Chang'e-4. Dar cunoașterea a ceea ce se află sub suprafața acestei emisfere care este aproape constant în umbră, este una dintre principalele provocări științifice din anii următori, consideră Frédéric Moynier.

Și poate și economice: la urma urmei „aici credem că putem găsi principalele resurse exploatabile”, subliniază astrofizicianul de la Institutul Physique du Globe de Paris.

 

Traducere de Anda Costiuc după France24

Editor: Șerban Georgescu