Covid lung - diagnostic, simptome, tratament - un pneumolog explică

covid_lung.jpg

Covid lung
Simptomele Covid lung sunt dificultăți la respirație, tuse, dureri în articulații, fatigabilitate
Image source: 
Getty Images

La mai bine de șapte luni de la debutul pandemiei de Coronavirus a devenit clar că unii bolnavi prezintă în continuare simptome care sunt incluse în diagnosticul "Covid lung". Un medic pneumolog din Londra dă explicații cu privire la această formă a bolii. 

Tudor Toma este medic pneumolog la un spital universitar din Londra și are o experiență vastă în tratarea bolnavilor de Covid. El explică într-un interviu exclusiv la RFI trăsăturile principale ale Covidului lung

Dr Tudor Toma: Mulți pacienți infectați cu virusul Sars-Cov-2 rămân în continuare cu simptome, iar aceste simptome sunt diagnosticate acum sub diagnosticul de “Covid lung”.

Este interesant că nu există încă o definiție clară a diagnosticului de Covid lung în lumea academică și clinică și acest lucru pe care l-am văzut în unele articole întârzie posibilitățile de a cerceta și a trata, în final, acești pacienți.

Unii consideră Covid lung dacă ai modificări pe radiografie, alții consideră Covid lung orice simptom la un pacient care a avut o infecție confirmată cu Covid, deci trebuie clarificat în continuare diagnosticul, definiția diagnosticului.

Reporter: Care ar fi, din experiența ultimelor șase luni, cele mai frecvente simptome prezente la Covidul lung?

Dr Tudor Toma: Cel mai important și ce am văzut noi în clinică este o dispnee, o dificultate de respirație la eforturi la care anterior pacienții respectivi nu aveau probleme.

Mai sunt alte simptome cum ar fi fatigabilitatea – o oboseală care nu poate fi explicată prin alte motive, nu este o oboseală fizică, este pur și simplu o oboseală care apare la un om odihnit.

Apoi mai sunt pacienți care au descris ceea ce în engleză se cheamă brain fog, o dificultate de concentrare, probabil legată de executarea anumitor acțiuni care necesită o concentrare ridicată.

Reporter: Am văzut că Institutul Național de Studii de Sănătate vorbea și de dureri în articulații.

Dr Tudor Toma: Da, mai sunt și alte simptome, poate să fie o durere musculară neprecizată, poate să fie o tuse care apare și dispare, pot să fie pacienți cu tulburări la nivelul corzilor vocale sau ale laringelui, un fel de laringită care apare și dispare.

Dr Tudor Toma
Dr Tudor Toma are o vastă experiență în tratarea bolnavilor de Covid
Image source: 
Petru Clej Zoom

Nu știm exact cât este legat de boala inițială sau cât sunt modificări asociate care au apărut și care ar apărea oricum după o infecție respiratorie mai severă.

Probabil că sunt legate de infecția Covid, dar, din nou, definiția nu este foarte clară. Mai există și anxietate, pacienți care declară modificări de tip depresiv, deci nu numai modificări somatice, cât și modificări psihice.

Reporter: Din experiența dumneavoastră, la pacienții cu Covid lung, în afară de aceste simptome există și date clinice de afectare a organelor interne?

Dr Tudor Toma: Da, există clar pacienți cu Covid lung care au modificări pe radiografia pulmonară, care apoi sunt confirmate pe un computer tomograf – o examinare care arată în detaliu structura pulmonară.

Apoi mai sunt pacienți care au modificări cardiace, care au rămas după afectarea inițială, deci sunt clar modificări organice care apar.

Cât contribuie de exemplu o modificare cardiacă sau absența unei modificări cardiace la o oboseală, la o fatigabilitate care înainte nu exista, din nou, nu este foarte clar.

Reporter: Cum pot fi tratați acești pacienți cu Covid lung?

Dr Tudor Toma: Încep să apară ghiduri din partea societăților specializate cum ar fi aici British Thoracic Society, care este societatea profesională a medicilor pneumologi, care recomandă evaluarea pacienților cu simptome respiratorii printr-un test de mers și măsurat oxigenul dacă apar modificări la mers dacă scade oxigenul, apoi o radiografie toracică, apoi o tomografie computerizată dacă este cazul.

Deci încep să apară protocoale de evaluare. Noi inițial, de exemplu, nu am examinat pacienții care nu aveau aceste modificări și aveau fatigabilitate, dar acum revenim asupra criteriilor și includem toți pacienții care declară că au modificări în legătură cu Covid.

Rămâne de văzut, pentru că este posibil să fie alte afecțiuni care să dea modificări similare.

Reporter: S-au putut trage concluzii legate de mortalitatea legată de Covidul lung?

Dr Tudor Toma: Nu am dat clare. Vedeți, tot ce înseamnă mortalitate de depinde la ce populație raportăm mortalitatea respectivă.

Tudor Toma
Tudor Toma compară primul val cu al doilea val al pandemiei de Coronavirus
Image source: 
Alecsandra Raluca DRĂGOI

Pot să vă spun din experiența clinică, limitată, nu au fost mulți pacienți care s-au vindecat și care apoi să facă o formă mai severă legată de complicație a Covidului lung și să decedeze, deci nu este o problemă de mortalitate cât o problemă de morbiditate de afectare în continuare cu o simptomatologie prezentă.

Reporter: Am vorbit în interviurile trecute despre posibilitatea reinfectării cu Coronavirus, între timp au apărut articole, inclusiv în presa de specialitate cu privire la dovezi ale reinfectării cu Coronavirus. Ce ne puteți spune în legătură cu acest lucru?

Dr Tudor Toma: Ne uităm în continuare la câți pacienți sunt, ce dovezi sunt, pe ce număr de pacienți apare reinfectarea.

Dacă totuși reinfectarea ar fi o problemă comună, la numărul mare de pacienți care sunt infectați sau care au fost infectați cu virusul Sars-Cov-2 ar trebui să avem un număr mult mai mare de reinfectări față de numărul pe care-l avem acum.

M-am uitat cu atenție, pentru că am avut și eu infecție cu Covid și mă interesează și personal aspectul.

Studiile și părerile imunologilor sunt împărțite, deci există posibilitatea dar este rară, depinde de structura sistemului imun al pacientului respectiv care nu este încă foarte clară, în sensul că nu știm exact ce modificări imune ar duce la reinfectare și nici exact forma pe care o fac cei care se reinfectează, pentru că contactul cu virusului cu mucoasa putem să-l vizualizăm, chiar dacă ești sănătos și ai avut boala, există posibilitatea să ai contact pe mucoasă cu virusul, dar să faci o boală cu insuficiență respiratorie după un al doilea contact cred că este dificil pentru că este clar că există în memoria imună celule specializate care nu produc anticorpi, ci care se activează în momentul contactului cu virusul pentru a produce anticorpi și cel puțin din experiența cu alte boli este că această memorie imună ajută la protejarea pentru o a doua infecție severă.

Reporter: Din experiența dumneavoastră personală, cum diferă al doilea val al pandemiei de Coronavirus început la sfârșitul lui august de primul val început la sfârșitul lui februarie – începutul lui martie?

Dr Tudor Toma: Diferă puțin, deoarece acum testăm în comunitate, sunt foarte mulți tineri pe care-i depistăm ca fiind pozitivi, iar tinerii în general nu fac o formă severă de boală.

Dexametazonă
Dexametazona s-a dovedit eficientă în tratatmentul bolnavilor de Covid
Image source: 
Sky News

Asta nu înseamnă că nu sunt la risc, pentru că am avut destul de mulți pacienți tineri cu forme severe, dar oricum, ca populație, ca grup de vârstă nu sunt atât de afectați și cred că acum avem o imagine în comunitate și este posibil ca în februarie de exemplu să fi avut chiar mai multe cazuri în comunitate, dar pe atunci nu testam în comunitate cum testăm acum.

Altă diferență este că lumea care este la risc totuși înțelege să se protejeze, iar unii chiar exagerează cu protecția în sensul că am pacienți persoane care nu au mai ieșit din casă din aprilie sau chiar martie și atunci apar alte probleme legate de izolarea extinsă, dar în general persoanele în vârstă, persoanele care au afecțiuni imunologice se protejează, deci acest grup de vârstă este conștient de riscuri și cred că din această combinație noi nu avem încă în spital un val de pacienți cum am avut în martie.

Atunci, de la început de săptămână la sfârșit de săptămână numărul internărilor creștea exponențial.

Acum în spital avem în continuare un număr relativ mic de pacienți, 10 – 12 pacienți internați cu pneumonie Covid, avem numai unul sau doi pacienți în terapie intensivă.

Când spunem că numărul celor din comunitate care sunt infectați acum este același ca în martie trebuie să ne gândim că de fapt în martie aveam toată terapia intensivă plină cu pacienți.

Reporter: Ce puteți spune în privința diferenței tratamentului față de februarie – martie?  

Dr Tudor Toma: În Marea Britanie tratamentul a fost conservator încă de la început, deci noi nu am dat hidroxiclocohină decât în studiu clinic, corticosteroizi – dexametazonă – se dădea înaintea și pentru alte afecțiuni pneumologice.

Acum avem un protocol un pic mai standardizat și nu numai protocolul cât și înțelegerea că nu are sens să-i dai hidroxiclorochină sau azitromicină unui pacient care are o formă ușoară sau medie sau chiar grea pentru că nu are niciun efect, dar tratăm în continuare cu dexametazonă cum au arătat studiile că ajută, iar tratamentul de susținere – intubarea pacienților pe ventilator medical este un pic mai întârziată, în sensul că îi susținem mai mult cu ventilație non-invazivă, cu oxigeno-terapie, cu alte măsuri, astfel încât să nu ajungă la ventilație mecanică.

Ascultați interviul acordat de dr Tudor TOMA corespondentului RFI la Londra, Petru CLEJ