Cinci lucruri care pot omorî astronauţii. Cum îi protejează NASA?

cinci_lucruri_omori_astronaut_nasa.jpg

Misiunile spaţiale, o provocare pentru astronauţi (Sursa foto: pixabay)
Misiunile spaţiale, o provocare pentru astronauţi (Sursa foto: pixabay)

Prezenţa îndelungată în spaţiu le poate dăuna astronauţilor, fie că e vorba de radiaţiile cosmice, fie că vorbim de impactul asupra psihicului lor, din cauza izolării într-un mediu neprietenos, potrivit seeker.com.

  1. Radiaţiile cosmice

Odată ajunşi în spaţiu, astronauţii ies de sub protecţia scutului magnetic al planetei şi sunt expuşi radiaţiilor cosmice periculoase pentru sănătatea omului. Un astronaut se expune în doar trei luni de lucru pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) unui nivel de radiaţii de trei ori mai mare decât cel maxim admis pentru un an întreg.

O expunere de acest gen la radiaţii este asociată pe termen lung cu un risc crescut de cancer. Pe termen scurt, expunerea la radiaţii extreme poate provoca stări de greaţă, pierderea părului şi chiar decesul.

NASA are instrucţiuni precise legate de nivelul de radiaţii la care un astronaut poate fi expus. Agenţia spaţială americană foloseşte o formulă matematică foarte complicată, prin care calculează acest nivel, care depinde inclusiv de vârsta şi sexul persoanei respective.

 

  1. Izolarea în spaţiu

Altă problemă cu care se confruntă astronauţii o reprezintă izolarea, care poate avea efecte psihologice nedorite. Nu de alta, dar un astronaut petrece în spaţiu între şase şi 12 luni, închis într-o încăpere de dimensiuni relativ mici, cum este Staţia Spaţială Internaţională. Singura lui salvare este o ieşire în spaţiu, dar nici acest lucru nu este garantat, asemenea acţiuni având loc de obicei doar dacă e nevoie de unele reparaţii exterioare la Staţia Spaţială.

Prin urmare, unii astronauţi, pentru a evita intrarea în depresie, apelează la diverse „artificii”, care-i ajută să-şi păstreze mintea limpede şi starea de spirit cât de cât ridicată. De exemplu, în anii ’90, când Kindle încă nu fusese inventat, astronauta americană Shannon Lucid, a reuşit să aducă la bordul staţiei spaţiale MIR nu mai puţin de 100 de cărţi, pentru a le citi copiilor ei.

Un alt motiv pentru care astronauţii sunt stresaţi e legat de somnul în spaţiu. Studiile arată că un astronaut doarme prost, în medie, cam două luni din şase, cât durează o misiune la bordul ISS. NASA caută în continuare o soluţie pentru a-i ajuta pe astronauţi să se adapteze mai uşor izolării într-un mediu străin şi ciudat.

 

  1. (Ne)sincronizarea apelurilor din spaţiu către Terra

Imaginaţi-vă un scenariu: o navă spaţială călătoreşte spre planeta Marte, însă pe drum întâmpină o problemă gravă, pe care trebuie s-o rezolve imediat. Într-o situaţie de acest gen, astronauţii au foarte puţin timp la dispoziţie pentru a lua decizia corectă, de care depinde chiar viaţa lor. Cei mai mulţi astronauţi contactează instinctiv centrul de control NASA de la sol, pentru a primi instrucţiuni. Problema e că în scenariul unei călătorii spre Marte, s-ar înregistra un „delay” de până la 40 de minute în cazul unui apel din spaţiu către Pământ.

De aceea, membrii echipajelor NASA învaţă cum să acorde îngrijiri medicale de bază în spaţiu. Astfel, în momentul în care „sună” la centrul de control, astronauţii pot da detalii foarte exacte despre simptome, în loc să ofere doar o descriere vagă a situaţiei, câştigându-se în acest fel timp preţios. În plus, NASA ia în calcul ca fiecare dintre misiunile ei să includă un membru care să aibă cunoştinţe medicale.

 

  1. Microgravitaţia care distruge oasele şi muşchii

Astronauţii nu simt efectele gravitaţiei pe Staţia Spaţială Internaţională. Oricât de amuzantă ar putea părea la prima vedere plutirea în interiorul ISS timp de şase până la 12 luni, trebuie ştiut că acest lucru are efecte medicale destul de serioase. Odată ce revii pe Pământ, eşti practic infirm, pentru că oasele şi muşchii tăi au slăbit în timpul misiunii în spaţiu.

Pentru a reduce efectele negative, NASA le cere astronauţilor să facă mişcare în spaţiu, timp de o oră şi jumătate pe zi, fie pe o bicicletă de fitness, fie pe o bandă de alergat. Deşi membrii echipajului sunt copleşiţi de sarcini în timpul misiunii lor, timpul dedicat exerciţiilor fizice este foarte important şi nu este neglijat.

 

  1. Sistemul imunitar este slăbit în spaţiu

Unul dintre aspectele care-i afectează pe astronauţi este pierderea noţiunii timpului. La propriu, întrucât în spaţiu o zi obişnuită diferă faţă de una de pe Pământ. De exemplu, echipajele de pe Staţia Spaţială Internaţională vor vedea că Soarele răsare şi apune de 16 ori în 24 de ore. Astronauţii fac tot posibilul să-şi păstreze un calendar cât mai strict, adică să mănânce la intervale regulate de timp şi să aibă un program fix de somn. Totuşi, creierul e greu de păcălit în spaţiu, în condiţiile în care lumina şi întunericul se succed cu o asemenea viteză. De aceea, experţii NASA încearcă să le facă viaţa cât mai uşoară astronauţilor de pe ISS, în aşa fel încât aceştia să aibă parte de un mediu cu zgomot redus şi un program mai puţin stresant seara, pentru a se putea relaxa.

184

Facebook comments