Summit la Paris pe tema luptei anti-jihadiste în Sahel

000_8p7lj_0.jpg

Un soldat malian si un soldat francez din cadrul misiunii Barkhane
Un soldat malian si un soldat francez din cadrul misiunii Barkhane
Image source: 
credit foto: PASCAL GUYOT / AFP

In prelungirea summit-ului de marţi 12 decembrie de la Paris legat de urgenţele climaterice, şeful statului francez Emmanuel Macron a prezidat miercuri un mini-summit legat de lupta anti-jihadistă în Sahel. Preşedintele francez, împreună cu cancelara germană Angela Merkel şi cu liderii a cinci state africane lansează un mesaj pe plan internaţional pentru crearea unei importante forţe capabilă să asigure securitatea în Sahel.

Regiunea Sahelului, în mare parte un deşert, este de fapt imensă, cam la fel de mare cît Europa, ceea ce explică dificultăţile statelor respective de a combate terorismul. Cinci ţări sunt de fapt fragilizate de hărţuielile organizaţiilor şi grupurilor radicale: Mali, Niger, Burkina Fasso, Mauritania şi Ciad. Toate aceste ţări sunt printre cele mai sărace din lume, iată un alt handicap în faţa reţelelor jihdiste.

Preşedintele Emmanuel Macron a luat iniţiativa finanţării unei forţe de 5000 de oameni care ar urma să devină operaţională anul viitor. Aceşti militari, arată Agenţia France Presse, vor avea misiunea de a recuceri  unele zone frontaliere în care jihadiştii îşi impun autoritatea în detrimentul statelor respective.

Parisul estimează costul operaţiunii la 250 de milioane de euro, urmînd ca apoi, menţinerea acestei forţe să necesite şi ea probabil 400 de milioane de euro pe an. Uniunea Europeană a promis deblocarea a 50 de milioane de euro, Statele Unite au promis 60 de milioane de dolari, Arabia saudită o sută de milioane de dolari… In februarie anul viitor la Bruxelles urmează să fie organizat un nou summit cu toţi partenerii africani şi internaţionali pentru definitivarea operaţiunii. Această forţă numită G5 Sahel ar urma să coopereze cu cea care există deja în Mali, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi care numără 12 000 de soldaţi.

Zona Sahelului era mult mai sigură înainte de căderea preşedintelui Muammar Gaddafi în Libia, în 2011, ceea ce s-a produs de altfel cu ajutorul Franţei. Pe fondul haosului care s-a instaurat între timp în Libia, Sahelul a devenit o bază pentru multe grupuri extremiste precum şi altele jihadiste, legate de Al Qaida.

Experţii spun că jihadiştii din regiune nu sunt chiar atît de numeroşi, între 500 şi 800. Capacitatea lor de a destabiliza statele respective este însă redutabilă, de unde şi urgenţa unei intervenţii împotriva unor extremişti preocupaţi şi de recrutarea de noi adepţi.

Pariul preşedintelui Macron, arată cotidianul Le Figaro, este ca africanii să-şi poată asigura singuri securitatea. Forţa G5 Sahel ar uma să fie deci formată din africani, urmînd evident ca Franţa precum şi alte ţări occidentale să contribuie la formarea şi antrenarea lor. In prezent Franţa dispune de 20 000 de militari în exterior, pe diverse meridiane unde există situaţii de criză. 4000 de militari francezi se află numai în Mali, în cadrul unei misiuni securitare numită Barkhane.