La summitul de la Paris, planeta se remobilizează în favoarea climei iar băncile şi firmele intră în arenă

tour_eiffel.jpg

Turnul Eiffel iluminat gratie unor generatoare pe bazà de uleiuri vegetale, 12 decembrie 2017
Turnul Eiffel iluminat gratie unor generatoare pe bazà de uleiuri vegetale, 12 decembrie 2017
Image source: 
RFI/Pierre René-Worms

Zeci de şefi de stat şi de guvern au participat ieri la Paris la aşa-numitul «One Planet Summit». La întâlnirea iniţiată de Emmanuel Macron şi co-organizată de preşedintele francez cu ONU şi Banca Mondială, au luat parte şi sute de patroni, finanţatori, filantropi şi diverse celebrităţi. Summitul parizian urmărea să dea un nou imbold combaterii încălzirii climei după ce preşedintele Donald Trump a decis să se retragă din Acordul de la Paris semnat în 2015. În ciuda absenţei responsabililor de la Washington şi mai ales a contribuţiei americane, cu toate că SUA este unul dintre cei mai mari poluatori de pe glob, cei prezenţi la Paris au reuşit să se mobilizeze din nou. Ce s-a obţinut şi promis ieri la «One Planet Summit»?

În total, participanţii la «One Planet Summit» au prezentat şi adoptat circa 30 de proiecte regrupate în 12 «angajamente» pe cât de concrete pe atât de variate. Reconstrucţia Caraibelor prin crearea unui fond public-privat în favoarea primei «Climate Smart Zone», lansarea unui «Serviciu Solidaritate european» pentru climă, creearea unui «Observator spaţial al climei», angajamentul luat de 34 de ţări de a-şi reduce emisiile transportului maritim – propunerile adoptate la Paris sunt diverse.

În paralel, o serie de actori ai combaterii încălzirii climei şi-au amplificat finanţările. Fundaţia lui Bill Gates, Comisia europeană şi Franţa au anunţat astfel că pun în total 650 de milioane de euro la dispoziţia lumii agricole pentru a se putea adapta noilor condiţii meteo.

Banii au fost dealtfel principala temă a discuţiilor la acest summit parizian. Trebuie ştiut că fondurile promise acum doi ani la COP21 şi conţinute în Acordul de la Paris – 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 în favoarea ţărilor sărace – nu au fost nici pe departe atinse. Și deci nici angajamentele de reducere a gazelor cu efect de seră nu pot fi respectate. Se fixa atunci obiectivul de limitare a încălzirii planetei la 2° Celsius faţă de era pre-industrială. Potrivit specialiştilor, suntem foarte departe de această ţintă – mai degrabă spre 3° dacă nu şi mai mult - şi dacă nu se face repede ceva, riscăm să fie prea târziu.

Firme mari, franceze sau străine, s-au angajat să participe la combaterea schimbărilor climatice reducându-şi de exemplu investiţiile în energiile fosile. Pe aceeaşi lungime de undă s-au aflat şi mai mulţi asiguratori precum Axa sau bănci cum ar fi BNP Parisbas dar şi Banca Mondială care a anunţat că din 2019 nu va mai finanţa explorarea şi exploatarea petrolului şi a gazului. În fine, 200 de investitori instituţionali ce reprezintă active de 26.000 de miliarde de dolari, au promis că vor face presiune pe principalele 100 de firme care emit gaze cu efect de seră.

3.500 de miliarde de dolari pe an timp de trei decenii

În încheierea reuniunii de la Paris, Emmanuel Macron a anunţat lansarea unui site internet pentru a urmări dacă angajamentele luate sunt sau nu respectate. Preşedintele Franţei şi-a exprimat de asemenea dorinţa de a organiza anual – la Paris sau în altă parte – acest gen de summituri pentru a încuraja noile iniţiative şi a face bilanţul a ceeace s-a făcut.

În ciuda unui entuziasm vizibil din partea participanţilor dar și a multor observatori, nu au lipsit nici critici după terminarea lucrărilor acestei reuniuni la vârf. ONGul Greenpeace a denunţat slaba implicare a Europei şi a descris summitul ca un «mare show unde nu s-au aruncat decât vorbe în vânt». O altă asociaţie a regretat că anunţurile făcute acum, fie nu sunt destul de clare, fie sunt învechite şi reîncălzite.

Pentru moment, este adevărat, eforturile financiare nu sunt suficiente. Pentru a reuşi tranziţia energetică globală, e nevoie de 3.500 de miliarde de dolari pe an timp de trei decenii. Suntem încă foarte departe de aceste sume dar «One Planet Summit» a avut darul de a marca o schimbare a mentalităţilor. În urmă cu zece ani, cine îşi imagina că lumea finanţelor se va pune vreodată în serviciul climei ?

 
La summitul de la Paris, planeta se remobilizează în favoarea climei iar băncile şi firmele intră în arenă