Summit Uniunea Europeană – Uniunea Africană

000_un21p_0.jpg

In asteptarea summit-ului UE-UA de la Abidjan
In asteptarea summit-ului UE-UA de la Abidjan
Image source: 
Credit foto: ISSOUF SANOGO / AFP

Imigraţia şi securitatea vor fi principalele subiecte abordate în cadrul unei noi reuniuni la vîrf Europa – Africa. 55 de ţări africane şi 28 de ţări europene îşi trimit reprezentanţii, miercuri 29 şi joi 30 noiembrie, la Abidjan, capitala economică a Coastei de Fildeş, pentru acest summit.

"Ce reprezintă Africa pentru Europa? Un risc, o ameninţare, o oportunitate? Este Europa celor 28 destul de matură pentru a avea o viziune africană, pentru că noi în Africa nu prea vedem viziunea africană a europenilor." Această frază pronunţată de un demnitar african şi reluată de Agenţia France Presse prefaţează foarte bine agenda discuţiilor de la Abidjan. Unde sunt aşteptaţi în total

5000 de invitaţi, dintre care 83 de şefi de stat şi de guvern, în cadrul acestui al cincilea summit Uniunea Europeană – Uniunea Africană. Un summit care are loc într-un context complex şi complicat. Presiunea migratorie şi demografică a Africii asupra Europei vor fi două fenomene dominante în cursul acestui secol. Ele sunt legate de fapt. 60 la sută din populaţia africană este formată din tineri avînd sub 25 de ani.

In ultimile două decenii şi jumătate populaţia africană s-a dublat şi a ajuns la un miliard două sute de milioane de persoane. Experţii ONU consideră că pînă în 2050 Africa va număra cel puţin două miliarde patru sute de milioane de locuitori. Este de greu de crezut că această populaţie tînără, dintre care opt sute de milioane de francofoni, va aştepta un destin mai bun cu braţele încrucişate la ea acasă. Europa este visul a milioane de tineri africani, ceea ce-i pune pe europeni în faţa unei responsabilităţi, sau măcar îi obligă să reflecteze la ceea ce le va aduce viitorul.

Un alt subiect care se impune pe agenda de la Abidjan este legat de imensul scandal din Libia, unde în ultimul timp africani candidaţi la imigraţie au fost capturaţi, sechestraţi, maltrataţi, vînduţi ca sclavi. A fost nevoie de un reportaj al canalului de televiziune CNN pentru ca şocul imaginilor să provoace o reacţie internaţională.

Deşi, potrivit Agenţiei France Presse, informaţiile despre reapariţia unor practici barbare care păreau de mult abandonate circulau de cîteva luni în Occident. Dar pînă cînd n-au apărut imaginile n-a apărut nici problema, ceea ce spune multe despre epoca mediatică în care trăim.