Globalizarea şi tentaţia separatistă

2017-10-15t112559z_1286054364_rc1656d01dd0_rtrmadp_3_spain-politics-catalonia-puigdemont_0.jpg

Justiția spaniolă anulează mandatul european de arest emis împotriva lui Carles Puigdemont
Justiția spaniolă anulează mandatul european de arest emis împotriva lui Carles Puigdemont
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Globalizarea încurajează mişcările separariste. Iată concluzia unui analist care se exprimă în Le Figaro, în contextul în care criza catalană continuă să suscite, atît în Franţa cît şi în alte ţări Europene, numeroase reflecţii, polemici şi dezbateri.

Cu cît citesc mai multe comentarii despre separatismul catalan cu atît se lungeşte “lista de cauze” care se află la baza fenomenului. Pe această listă am adăugat recent ideea că liberalismul împinge de fapt la un egoism feroce. Globalizarea a permis însă şi ea unor regiuni să aibă o vizibilitate economică şi culturală fără precedent. Ba chiar să-şi creeze relaţii privilegiate cu alte ţări sau zone de pe glob.

Jurnalistul economic Jean-Pierre Robin observă în Le Figaro că pe planetă cele mai bogate 12 ţări nu au o populaţie numeroasă. Qatar, Elveţia, Luxemburg, Singapore, Norvegia… Nici una din aceste ţări nu are mai mult de opt milioane şi jumătate de locuitori. Nu este de mirare că un anumit model începe să devină atractiv: cu cît eşti mai mic pe planetă (ca ţară) cu atît ai şansa să o duci mai bine, mai ales dacă devii şi paradis fiscal.

In contextul Uniunii Europene, libera circulaţie şi deschiderea spre concurenţa internaţională a favorizat unele regiuni, care încep să aibă mai multe legături cu exteriorul decît cu restul provinciilor din cadrul statelor respective. De unde, poate, această tentaţie de a "se deschide" pînă la ruperea legăturilor tradiţionale cu patria-mamă. Corsica, Scoţia, regiunea Veneţiei, Lombardia… sunt tot atîtea regiuni unde fantasmele separatiste se hrănesc din succese economice şi prestigiu internaţional. In Statele Unite, California este aproape un caz aparte, avînd enorm de multe legături internaţionale datorită tehnologiilor care se nasc în Silicon Valley.

Economistul Jean-Pierre Robin mai observă un lucru, şi anume că globalizarea şi cea de-a patra revoluţie industrială, cea numerică, exacerbează competiţia între persoane şi grupuri, pe de o parte, slăbind solidarităţile naţionale pe de altă parte.

Acceptarea acestor argumente în contextul dezbaterii legată de Catalonia nu scuză însă egoismul care se află în spatele fenomenului, şi nu justifică tentativa de distrugere a construcţiei europene în numele unor avantaje personale suplimentare.