J-F. Acquaviva, deputat francez: E nevoie de migranţi români în Corsica

acquaviva.jpg

Nationalistul corsican Jean-Félix Acquaviva, deputat francez, membru al grupului parlamentar de prietenie Franta-România
Nationalistul corsican Jean-Félix Acquaviva, deputat francez, membru al grupului parlamentar de prietenie Franta-România
Image source: 
alta-frequenza.corsica

Jean-Félix Acquaviva, 44 de ani, este unul dintre cei trei deputaţi naţionalişti corsicani din Adunarea naţională franceză. Acquaviva a decis recent să intre şi în grupul parlamentar de prietenie Franţa-România. Pastoralismul, transhumanţa, schimburile universitare şi mai ales latinitatea – iată centrele de interes ale acestui nou prieten al României. In această calitate, alesul corsican povesteşte mai întâi cum a « descoperit » România.

« Am cunoscut România ducându-mă acolo de 2-3 ori, în particular la Sibiu, în cadrul unor cooperări în domeniul turistic, mai exact al drumurilor de transhumanţă. Am putut astfel aprecia diversitatea României, practica pastoralismului în transhumanţă dar şi faptul că culturile noastre – corsicană şi română – sunt similare, în particular graţie latinităţii ».

« Fabricarea brânzeturilor – chiar dacă felurile noastre sunt foarte diferite – sau patrimoniul imaterial – de exemplu cântecele şi muzicile tradiţionale – sunt alte puncte care creează o proximitate între români şi corsicani. In fine, am contribuit la cooperarea universitară între Universitatea din Corte şi unele centre universitare din România. Cred că este important să regrupăm tot ceeace vine de la latinitatea noastră – fie pe plan lingvistic, fie cultral, fie politic ».

Acum că aţi intrat în grupul de prietenie Franţa-România, ce planuri aveţi, ce vreţi să amelioraţi sau să faceţi în România ?

« Idea este să creeăm şi mai multe schimburi universitare dar şi cooperări în domeniul turismului durabil şi montan. Pentru mine, fost primar de comună montană din Corsica (Lozzi), muntele este ceva foarte important. Vă reamintesc că Corsica este un munte pe mare şi că în România sunt multe zone montane. Specificităţile muntelui trebuie deci promovate la nivelul politicilor europene. In termeni agricoli, fiscali sau regulamentar, putem să ne aliem cu românii ».

« Putem apoi dezvolta schimburile turistice între România şi Corsica. Există nişe turistice posibile pentru Corsica, ştiu că sunt clienţi înstăriţi în România care ar putea veni la noi. Totul e o chestiune de transport, deci de zboruri. Ori, ştiu că există zboruri directe de la Pisa, în Italia, spre România. Problema este deci ca noi să ne racordăm la Pisa, lucru ce este pe cale să se facă. Lucrăm la creearea unui « metrou aerian » între Toscana, Corsica, Sardinia şi Latium. Vom avea deci zboruri zilnice cu Pisa iar de acolo vom căuta să lucrăm cu România dar şi cu restul Europei centrale de o manieră mai generală ».

Mişcarea Dvs politică autonomistă, Pè a Corsica, a urmărit îndeaproape ceeace s-a întâmplat şi se mai întâmplă în Catalonia. Există veleităţi similare, cel puţin autonomiste, şi în alte ţări europene, inclusiv în România. Ce poziţie o să adoptaţi cu interlocutorii de acolo ?

« Stim că există în România problematici de minorităţi lingvistice şi naţionale. Stim de asemenea că România este o ţară foarte centralizată dar care e pe cale să se descentralizeze, de exemplu, în domeniul turismului. Evident că vom asculta, ajuta şi transmite mai departe tot ce se referă la recunoaşterea diversităţii popoarelor şi a comunităţilor. Nu dorim însă nicidecum să facem din asta o pârghie pentru a creea conflicte interne. De o manieră generală, mergem în România mai ales pentru a creea o relaţie în jurul latinităţii, a turismului, a cooperării universitare şi pe idea de a creea în zonele montane o solidaritate în raport cu politica europeană ».

In programul mişcării Dvs politice se insistă mult pe acordarea locurilor de muncă din Corsica cu prioritate localnicilor. Ori, de ani de zile vin să lucreze pe insulă tot mai mulţi din România, fie în construcţii fie în sectorul turismului...

« E o falsă problemă. Chestiunea locurilor de muncă în Corsica, aşa cum o punem noi naţionaliştii, este legată de posturile din administraţia publică, adică posturi unde românii nu au acces. Posturile ocupate de români sunt provocate mai ales de lipsa de diversificare a formării angajaţilor corsicani în sectoare precum construcţiile. Nu este deci nicio contradicţie între dorinţa noastră de a optimiza locurile de muncă pentru localnici şi faptul că există o imigraţie complementară faţă de ceeace ne dorim noi ».

« Nu avem nimic contra unei imigraţii care oricum este necesară, chiar şi dacă ameliorăm rata de angajări pentru corsicani. Imigraţia este necesară, e o realitate obiectivă dacă privim de exemplu activităţile din construcţii sau turism ».

Sunteţi un ales naţionalist, tendinţă autonomistă. Vreţi deci tot mai multă autonomie faţă de Franţa - fără a pretinde independenţa – dar lucraţi acum la Paris. Nu-i uşor paradoxal ?

« Incercăm să facem legătura între ceeace se face - şi se doreşte - în Adunarea teritorială din Corsica şi ceeace se plănuieşte la Paris. Depunem deci amendamente la proiecte de lege sau facem lobbying pe lângă ministere şi diferitele grupuri parlamentare pentru a lăsa loc unei noi voci corsicane la Paris. Căutăm să ştergem clişeele care pot exista apropo de Corsica ».

« Cred că a venit timpul ca Parisul să iasă din iacobinism (centralismul statal). Nu trebuie să ne temem de un transfer de responsabilităţi. Responsabilităţile trebuie transferate în cadrul unui pact între Paris şi Corsica, aşa cum poate exista un pact între Paris şi alte teritorii franceze. Incercăm deci fie să amendăm proiectele de lege, fie cerem să se schimbe legislaţia existentă pentru a permite autonomia Corsicii, ceeace în fond ne dorim cel mai mult ».

 
J-F. Acquaviva, deputat francez: E nevoie de migranţi români în Corsica