A intrat oare lumea în era „regresiunii”?

5108001_7_da71_2017-04-07-af5cd78-14955-1mgpdcv-rrt1g1ra4i_8ce373d1efc23a396a6dfd36d9a3f2ab.jpg

Editura Premier Parallèle în parteneriat cu Suhrkamp, prefata Heinrich Geiselberge
Editura Premier Parallèle în parteneriat cu Suhrkamp, prefata Heinrich Geiselberge
Image source: 
credit foto: Premier Parallèle

Cincisprezece intelectuali din întreaga lume îşi pun semnătura pe o carte care urmează să iasă pe data de 13 aprilie simultan în 14 limbi printre care şi franceza. "Vîrsta regresiunii” se intitulează această culegere de contribuţii reflexive, solicitate la iniţiativa unui editor german. Toţi cei 15 comentatori ai actualităţii sunt de acord cu un lucru: lumea se află la o cotitură. Iar direcţia adoptată nu este cea bună, nu intră în vechea categorie a "progresului".

Primul mare merit al acestei cărţi este acela de a propune cîteva concepte pentru a descifra ceea ce ni se întîmplă, sau mai bine spus ceea ce i se întîmplă Occidentului. Cotidianul Le Monde care dedică două pagini acestei apariţii editoriale deplînge la rîndul său, împreună cu cei 15 autori, „hegemonia neo-reacţionarilor” – pentru că aici e problema.

De fapt, ne explică oarecum cei 15 autori, în 1989 căderea comunismului a provocat un fel de efuziune. Toată lumea a crezut într-un fel de „tsunami” al democraţiei. Viziunea a fost cam aceasta: democraţia se va extinde geografic, va transforma oamenii, va aduce prosperitate, va atenua inegalităţile, va asigura un progres durabil. Trei decenii de globalizare contrazic însă această viziune aproape utopică şi poate puţin naivă. Iată ce constată deci cei 15 eseişti.

„Asistăm astăzi la o demolare a lumii care a fost edificată după căderea zidului de la Berlin” spune, de exemplu, geopoliticianul bulgar Ivan Krastev.  Civilizaţia se află într-un impas, şi putem vorbi chiar de un fenomen de „decivilizare”, ceea ce înseamnă că suntem ameninţaţi de un fel de barbarie. Capitalismul evoluează spre o „modernizare regresivă”. Opinia publică occidentală, care altădată era o forţă progresistă, s-a transformat într-o forţă reacţionară. Resentimentul suscitat de globalizare a devenit "o epidemie globală" (de altfel pe acest fond a cîştigat Donald Trump alegerile, omul alb occidental se teme că va ieşi din istorie din cauza migraţiilor şi a pierderii identităţii).

„Un populism totalitar se instalează treptat în Europa”, explică sociologul indian Arjun Appadurai. Iar acest fenomen, provoacă, printre altele, neliniştea democraţiei liberale germane care se întreabă: cum vom putea supravieţui într-un ocean de populism autoritar?

Sociologul german Wolfgang Streeck constată că relaţiile dintre capitalism şi democraţie se degradează, şi nu vede la orizont nici o soluţie pentru atenuarea efectelor negative ale capitalismului. Pe fondul atîtor constatări pesimiste cei 15 gînditori de stînga, renumiţi pe plan mondial pentru cărţile lor, se întreabă ce ar trebui făcut totuşi pentru inversarea acestei tendinţe?

Răspunsul nu figurează în mod clar în carte, deşi mai toţi militează, precum eseistul britanic Paul Mason, pentru o regenerare a social-democraţiei. La acest ultim capitol Paul Mason avertizează însă că social-democraţia trebuie să-şi găsească astăzi alt electorat, nu cel „muncitoresc” (în sens tradiţional). „Soclul electoral al social-democraţiei se află acum printre salariaţii din marile oraşe, printre tinerii care comunică prin reţelele sociale, printre funcţionarii sectorului public şi printre salariaţii marilor intreprinderi globalizate unde se concentrează tehnologia de vîrf”, spune eseistul britanic.

Cei 15 intelectuali care participă la acest eveniment editorial şi mediatic sunt foarte cunoscuţi prin ideile şi cărţile lor precedente. Indianul Pankaj  Mishra, de exemplu, a semnat mai multe eseuri despre hegemonia occidentală şi resentimentul ca reacţie anti-hegemonică. Tot el reflectează la modul în care raţionalismul Luminilor a dus la o devalorizare a sentimentelor şi a tradiţiei.

Americana Nancy Fraser este cunoscută prin analiza feminismului, ea consideră de altfel că enorma mediatizare care s-a făcut în jurul luptelor pentru apărarea minorităţilor sexuale şi rasiale a lăsat în umbră lupta pentru emanciparea generală.

Revenind la misiunea pe care şi-o propun cei 15 intelectuali prin această carte: ei doresc să incite la o dezbatere trans-naţională pe tema ravagiilor comise de neoliberalism, şi să solicite un fel de brainstorming general pentru găsirea unui alt scenariu de viitor.