Stare de urgență în Egipt după atentatele din duminica Floriilor care au vizat biserici creștine

un_politist_egiptean_pazeste_biserica_crestina_din_tanta_atacata_de_jihadisti_in_duminica_floriilor.jpg

Un politist egiptean pazeste biserica crestina din Tanta atacata de jihadisti in duminica Floriilor
Un politist egiptean pazeste biserica crestina din Tanta atacata de jihadisti in duminica Floriilor
Image source: 
REUTERS/Mohamed Abd El Ghany

44 de oameni au murit în duminica Floriilor în două atacuri care au vizat biserici creștine. Președintele egiptean a declarat stare de urgență după atentatele revendicate de gruparea Stat Islamic. Guvernul egiptean a aprobat măsura pentru o perioadă de trei luni iar ea urmează să fie votată și de Parlament. Starea de urgență va rămâne în vigoare timp de trei luni. 

Măsura, decisă pentru a ‘proteja’ țara, a fost anunțată într-un discurs televizat, de președintele Abdel Fattah al Sissi după atacurile produse împotriva unor biserici la Tanta, în delta Nilului și în Alexandria, pe coasta Mediteranei. Starea de urgență oferă puteri sporite forțelor de securitate pentru a ancheta, aresta ori plasa în detenție. Nu va mai fi nevoie de un ordin administrativ pentru a acționa.

Decretul practic reflectă gravitatea momentului. Până acum o parte a Egiptului se afla în stare de urgență, este vorba de provincia Sinai – acolo unde se derulează un conflict între forțele de securitate egiptene și gruparea Stat Islamic. Acum, președintele a decis că armata se va ocupa de securizarea infrastructurii vitale și a bisericilor. Ceea ce arată eșecul poliției în materie – 83 de oameni au fost ucisi într-o serie de atentate anti-creștine în ultimele 4 luni.

Părintele Rafik, purtătorul de cuvânt al bisericii catolice din Egipt spune că este revoltător că teroriștii pot intra în biserici într-atât de ușor pentru a le bombarda: ‘există probleme serioase de securitate, statul are o problema în a-și proteja cetățenii’, se plânge el. Populația speră ca starea de urgență să eficientizeze lupta împotriva terorismului. Organizațiile care apară drepturile omului privesc cu îngrijorare măsura și au cerut ca populația să nu cada victima acestui decret.

Filiala egipteană care a revendicat atacurile era activă în nord, unde sute de polițiști și soldați au fost uciși. Ïn ciuda atentatelor pe care le-a realizat în această regiune care se învecinează cu Israel și Fâșia Gaza, grupul jihadist nu a reușit niciodată să obțină controlul aici. Contrar a ceea ce a reușit să obțină în Irak și Siria unde a proclamat califate din 2014.

Campania lor dusă împotriva minorității creștine a crescut în intensitate din decembrie, printr-un atentat sinucigaș condus împotriva unei biserici din Cairo în care au murit 29 de oameni.

Organizația jihadistă este sub presiune în Irak și Siria și atacă în alte părți. Lucrează la imaginea sa, la întărirea moralului trupelor și să atragă noi recruți, sunt de părere experții. Jihadiștii de la gruparea Stat islamic sunt pe punctul de a pierde controlul asupra Mossul, al doilea oraș din Irak. 'Atacurile confesionale ale grupării Stat Islamic arată că organizația încearcă să se extindă în afara Sinaiului, în ciuda înfrângerilor suferite în teren, în Siria și Irak și încurajează astfel pe cei care sunt ideologic de partea lor, să susțină jihadiștii, susține Zack Gold, expert la Centrul Rafik Hariri pentru Orientul Mijlociu.

Intr-un video propagandistic, difuzat în februarie, gruparea promitea că va multiplica atacurile contra creștinilor din Egipt, calificându-i ‘politeiști’. 'După atentatul din decembrie, organizația Stat Islamic a tot propovăduit pe internet jidadiștilor egipteni concepte sectare radicale', explică cercetătorul Mokhtar Awad de la Universitatea George Washington din America.  

In revendicarea atentatelor de acum, de la Tanta și Alexandria, jihadiștii de la Stat Islamic au precizat că atacurile împotriva creștinilor au fost realizate de doi kamikaze egipteni. Sunt cele mai sângeroase atacuri din ultimii ani duse împotriva unei minorități creștine – cea a copților care reprezintă 10% din cei 92 de milioane de egipteni.

Dar creștinii din Egipt au fost ținta atacurilor violente de mai multți ani. Ïn ianuarie 2011, un atentat sinucigaș produs la ieșirea dintr-o bierică din Alexandria a făcut mai bine de 20 de morți. La finele anului trecut, președintele Abdel Fattah al-Sissi a anunțat că mai mulți jihadiști au fost arestați dar recunoștea că mulți alții au reușit să fugă. O nouă ramură a grupării Stat Islamic, intitulată ‘Provincia Sinai’ a atacat în mod repetat forțele de securitate din Cairo. Poliția anunța de fiecare dată că a dezmembrat mai multe celule jidadiste.  

Papa Francisc avea în plan să se deplaseze în Egipt, la finele lunii aprilie si a anunțat că își menține vizita planificată pentru 28 și 29 aprilie. Un reprezentant al Vaticanului a explicat că ceea ce s-a întâmplat în Egipt provoacă o mare suferință dar misiunea de pace nu va fi oprită din acest motiv. 'Cele două atentate constituie un atac la dialog, la pace', a explicat responsabilul papal care este de părere că vizita Papei se va desfășura într-un climat de încredere, în condițiile în care deplasarea se va face în timpul stării de urgență. 'Papa refuză să asocieze islamul cu terorismul', a subliniat acest responsabil papal. Odată cu intrarea în săptămâna sfântă, Papa Francisc a făcut un apel la rugăciune pentru victime și a exprimat condoleanțele sale bisericii copte și întregului Egipt.  Papa Francisc va merge la Cairo în special pentru a dialoga cu marele imam din Egipt, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai islamului sunit.