Washington: Coaliţia anti-jihadistă s-a reunit astăzi în premieră de când Donald Trump se află la şefia Casei Albe

un_soldat_irakian_dupa_un_tir_de_artilerie_contra_jihadistilor_la_ali_rash_8_km_sud-est_de_mossul_pe_22_noiembrie_2016.jpg

Un soldat irakian, dupa un tir de artilerie contra jihadistilor la Ali Rash, 8 km sud-est de Mosul, pe 22 noiembrie 2016
Un soldat irakian, dupa un tir de artilerie contra jihadistilor la Ali Rash, 8 km sud-est de Mosul, pe 22 noiembrie 2016
Image source: 
REUTERS/Mohammed Salem

Miniştrii de Externe din 68 de ţări ar trebui să se pună de acord asupra viitoarelor etape care ar trebui parcurse pentru a combate organizaţia Stat Islamic. Este prima reuniune de acest gen de când Donald Trump este noul preşedinte al Statelor Unite. Delegaţii sunt primiţi de secretarul american de Stat, Rex Tillerson.  Donald Trump susţine că lupta împotriva grupării jihadiste Stat Islamic va fi prioritatea sa.

Preşedintele Donald Trump a cerut în ianuarie Pentagonului să îi furnizeze un plan complet care vizează distrugerea organizaţiei şi ‘eradicarea de pe planetă a acestui inamic’.

Luni, Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe primul-ministru irakian, Haïder Al-Abadi. Liderul american a reafirmat determinarea sa în a se 'debarasa de organizaţia jihadistă' şi a felicitat progresul forţelor de la Bagdad pentru a recâştiga Mosul, al doilea oraş din Irak. Premierul irakian a solicitat accelerarea ajutorului american.

Forţele irakiene, susţinute de coaliţia internaţională aflată sub comandament american au lansat în octombrie ofensiva pentru a recâştiga Mosul, ultimul mare bastion al organizaţiei Stat Islamic în Irak. Pentagonul estimează că o victorie asupra Mosul este inevitabilă chiar dacă lupte dure se duc în continuare în partea veche a oraşului.

In Siria, capitala de facto a jihadiştilor, Rakka este în continuare izolată de lume. 

Pentagonul estimează că organizaţia Stat Islamic a pierdut 65 % din teritoriile pe care le aveau în 2014. Coaliţia este însă slăbită de unele dezacorduri între unele ţări membre în ceea ce priveşte strategia pe care ar trebui să se aplice atât la Mosul cât şi la Rakka. Statele Unite şi Turcia spre exemplu nu s-au pus de acord cum ar trebui condus asaltul final asupra Rakka. Turcia nu vrea să fie implicată miliţia kurdă, pe care le consideră ‘grupare teroristă’. Pentagonul consideră că aceasta ar putea să obţină cel mai rapid controlul asupra Rakka.

Pentagonul ia în calcul şi trimiterea a o mie de soldaţi suplimentari în Siria, ceea ce ar dubla efectivul de 850 de militari care se află în această ţară distrusă de război din 2011. Pe de altă parte, coaliţia va trebui să răspundă la chestiunea privitoare la statutul teritoriilor siriene eliberate: autonomía lor, sub o formă sau alta ori reîntoarcerea sub girul regimului sirian.

Emisarul ONU pentru Siria se declară îngrijorat de ceea ce se întâmplă în teren. Oficialul s-a întâlnit la Moscova cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Intre timp, la Geneva au loc noi negocieri joi sub egida ONU pentru a se pune punct războiului din Siria. Din 2016 şi până acum au avut loc la Geneva patru serii de negocieri ONU dar la niciuna nu s-a găsit acea soluţie care ar putea pune punct conflictului care a făcut în şase ani 320.000 de morţi şi milioane de refugiaţi.

Discuţiile vor fi conduse de emisarul special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura. Mandatul său nu este deloc unul prea lejer: opoziţia şi regimul nu par dispuşi să facă deloc concesii. Opoziţia insistă să ceară, aşa cum o face din 2011, plecarea preşedintelui sirian Bachar al-Assad. Acesta refuză şi cere ca ‘lupta contra terorismului’ – termen prin care puterea desemnează toţi adversarii săi, să fie discutată cu prioritate. Pentru France Presse, Thomas Pierret, specialist în Siria la Universitatea din Edinbourgh spune că ‘nu există niciun motiv pentru regim să facă vreo concesie. Câştigă teren, deci e mai puţin probabil să cedeze’. Regimul preşedintelui Assad înregistrează victorii în faţa rebelilor de când este ajutat de Rusia, de la finele lui 2015.