Atac jihadist în Afganistan pe fond de defensivă generală a Organizaţiei stat islamic

2017-03-08t080911z_108623340_rc1f0e0c7370_rtrmadp_3_afghanistan-blast_0.jpg

Forte afgane pe acoperisul spitalului militar atacat de jihadisti la Kabul, 8 martie 2017
Forte afgane pe acoperisul spitalului militar atacat de jihadisti la Kabul, 8 martie 2017
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Bilanţul atacului terorist comis pe data de 8 martie într-un spital militar din Kabul este în creştere: 49 de morţi şi între 60 şi 90 de răniţi. Afganistanul a cunoscut şi alte episoade oribile în ultimile decenii, dar în prezent acest atac revendicat de Organizaţia statul islamic readuce în actualitate spectrul implantării jihadiste pe teren afgan. Există de fapt temerea că jihadiştii, în defensivă în Siria şi în Irak, ar putea să-şi reconstituie bazele şi forţele în alte ţări, precum Afganistan, Libia sau în zona subsahariană.

Aproape în acelaşi timp, două ştiri legate de nebuloasa jihadistă au fost transmise de mediile de informare. Prima este legată de "fuga" de la Mosul a lui Abu Bakr Al-Baghdadi, şeful Organizaţiei statul islamic. O veste bună care reflectă de fapt succesul armatei irakiene la Mosul, unde înaintarea sa, în ciuda unor contra-ofensive jihadiste, este implacabilă. A doua ştire, legată de atentatul de la Kabul, sună ca un teribil avertisment, pentru că jihadiştii dispun încă de reţele şi mijloace susceptibile să provoace haosul sau să întreţină frica şi panica.

Atacul de la Kabul a fost comis de indivizi, patru la număr, care au intrat în spital purtînd halate albe, deci deghizaţi în medici sau infirmieri. Mai mult ca sigur că ei au avut complici la faţa locului pentru a putea lovi în felul acesta în plin centrul capitalei afgane. Talibanii au anunţat că nu au nimic de-a face cu acest atac, dar agenţiile de presă rămîn prudente.

Organizaţia statul islamic controla, în 2015, cam 11 districte în estul Afganistanului. Din surse americane se arată că astăzi jihadiştii mai sunt prezenţi în numai 3 sau 4 districte. Ei au comis pînă acum numeroase atentate în special împotriva şiiţilor, probabil cu scopul de a provoca un conflict generalizat între suniţi şi şiiţi. Pe lîngă războiul alimentat de talibani din 2001 încoace, de cînd au fost alungaţi de la putere, iată că în Afganistan s-a deschis un nou front, cel al Organizaţiei statul islamic.

În Irak şi Siria jihadiştii par să fi pierdut 65 la sută din teritoriile pe care le deţineau în iulie 2014, cînd Al-Baghdadi a declarat aşa-zisul "califat". Acum se crede că el intenţionează să se replieze în zona văii Eufratului, odată cu pierderea oraşului Mosul din Irak şi, probabil nu peste multă vreme, a oraşului Raqa din Siria. Pe acest al doilea front americanii au trimis noi întăriri, 400 de militari, un contingent de 500 de oameni fiind deja la faţa locului.

Victoria finală asupra jihadiştilor şi mai ales asupra fenomenului jihadist nu se întrevede deci în viitorul imediat la orizont. Cotidianul Le Monde evoca la jumătatea lunii trecute teama ruşilor că jihadismul ar putea cîştiga teren în Afganistan. Moscova a organizat de altfel o consultare cu China, Iranul, India şi Pakistanul pe tema luptei împotriva jihadismului, fără să-i convoace la discuţii şi pe americani. Precizăm că America menţine 6700 de soldaţi în Afganistan, care fac parte de fapt din forţa NATO de 13 500 de oameni din această ţară. Acestor efective li se mai adaugă 1 700 de agenţi speciali.

Tot Le Monde evocă diverse contacte pe care le-ar fi avut ruşii cu… talibanii. De fapt, ruşii se tem de o contaminare jihadistă în fostele republici sovietice din Asia Centrală. Consideră oare ruşii că s-ar putea servi de talibani pentru combaterea jihadiştilor? Iată o întrebare de natură să pună de fapt în lumină complicata situaţie din această parte a lumii.