Uniunea Africană în căutarea unui nou suflu

000_l87iz_1_0.jpg

Summit al Uniunii Africane, Addis-Abeba, 30.01.2017
Summit al Uniunii Africane, Addis-Abeba, 30.01.2017
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Uniunea Africană, reunită la nivel înalt la Addis-Abeba, în Etiopia, a luat cîteva decizii importane, printre care şi reintegrarea Marocului în această structură, după 33 de ani de absenţă. Uniunea Africană şi-a exprimat pe de altă parte solidaritatea cu cele trei ţări africane vizate de decretul anti-imigraţie a lui Donald Trump, este vorba de Somalia, Libia şi Sudan.

Acest al 28-lea summit al Uniunii Africane a avut o agendă foarte densă, la care s-au adăugat şi incertitudinile legate de noua politică externă a lui Donald Trump. Continentul african este teatrul a numeroase crize, arată într-o depeşă Agenţia France Presse: impas diplomatic în Sudanul de Sud, haos în Libia, atacuri ale grupurilor jihadiste în Mali, Somalia şi Nigeria, tensiuni politice în Republica democratică Congo, etc. Un motiv în plus ca ţările africane să-şi afirme dorinţa de a coopera pentru atenuarea unor focare de criză, cum s-a întîmplat recent în Gambia.

Un eveniment cu totul special rămîne şi reintegrarea Marocului în “familia africană”, după cum s-a exprimat regele marocan Mohammed al VI-lea. Marocul a părăsit organizaţia în 1984, în semn de protest, la acea oră, faţă de recunoaşterea de către celelate ţări africane a unui teritoriu separatist din Sahara occidentală. Acest conflict suscită încă animozităţi în Africa, dovadă că dintre cele 54 de ţări membre ale Uniunii Africane doar 39 au fost de acord cu reintegrarea Marocului. Printre ţările care s-au exprimat împotrivă se numără Algeria, Africa de Sud şi Nigeria, state cu pondere importantă pe continentul negru.

La acest summit a mai fost oficializată preluarea preşedinţiei prin rotaţie a organizaţiei de către Alpha Condé, şeful statului Guineea. A mai fost desemnat deasemenea un şef al executivului, nu fără unele fricţiuni, expresie a multor rivalităţi regionale. Noul preşedinte al Comisiei Uniunii Africane, ciadianul Moussa Faki Mahamat, este o personalitate agreată de Franţa şi de Statele Unite, în contextul în care statul Ciad s-a implicat serios în lupta împotriva sectei islamiste Boko Haram şi a altor grupuri armate din vasta zonă a Sahelului.