Cum autorizează François Hollande executarea unor terorişti?

elysee.jpg

Presedintele François Hollande înconjurat de ministrul Apàràrii, Jean-Yves le Drian si de seful sàu de stat-major particular, generalul Benoit Puga, la Palatul Elysée pe 30 septembrie 2016
Presedintele François Hollande înconjurat de ministrul Apàràrii, Jean-Yves le Drian si de seful sàu de stat-major particular, generalul Benoit Puga, la Palatul Elysée pe 30 septembrie 2016
Image source: 
STEPHANE DE SAKUTIN / AFP

Ziarul Le Monde publică noi revelaţii despre felul în care François Hollande autorizează executarea unor terorişti. Sub pretextul războiului dus contra terorismului în Sahel, Siria sau Irak, şeful statului francez dă undă verde serviciilor secrete ca să-i « neutralizeze » pe jihadişti. Cu riscul de a trece justiţia pe planul doi.

«În războiul dus de Franţa împotriva terorismului islamic în Sahel, Irak sau Siria, François Hollande este cel care dă ordinul de neutralizarea a jihadiştilor care ameninţă interesele franceze». Este ceea ce scriu doi jurnalişti de la Le Monde care au avut acces la documente ultrasensibile. E adevărat că războiul contra terorismului, care este un fel de amestec de operaţiuni de informaţii, de eliminări, de lovituri ţintite, de conflict tradiţional şi de război neconvenţional, a intensificat zona gri a aşa-ziselor «lovituri contra unor ţinte precise» sau a «execuţiilor extrajudiciare». Problema este că jihadiştii luaţi în vizor – la propriu - de armată sau de serviciile secrete fac, uneori, în paralel, şi obiectul unor proceduri judiciare în Franţa.

«Alimentat în permanenţă de diversele servicii de informaţii cu note ultrasecrete, François Hollande a fost nevoit, de când a ajuns la Palatul Elysée în 2012, să decreteze uciderea unor diverşi jihadişti, ordonând operaţiuni secrete», reamintesc cei doi jurnalişti, Fabrice Lhomme şi Gérard Davet, autorii unei cărţi de confidenţe ale preşedintelui Hollande. În numele interesului public dar şi pentru că se referă la terorişti déjà morţi, Le Monde, ziar unde cei doi lucrează, a decis deci să dezvăluie anumite aspecte ale acestor «execuţii».

Aflăm astfel că pentru a elimina «inamicii statului», operaţiunile zise «homo» - de la omucidere, în franceză – sunt realizate de serviciul Alpha, braţul armat al serviciilor externe, care numără câteva sute de bărbaţi şi femei. Aceştia dispun în fapt de un permis de a ucide în totală ilegalitate, naţională şi internaţională. « De când e preşedinte, Hollande a autorizat cel puţin 4 operaţiuni « homo » » afirmă cei doi jurnalişti. Un alt confrate, Vincent Nouzille, care publică zilele acestea cartea intitulată « Erori fatale », spune că cifra exactă a acestor execuţii decise de Franţa în totală opacitate, ar fi de zece ori mai mare, adică vreo 40 de « High Value Targets » cum numesc militarii aceste « ţinte » umane de « mare valoare ». Oameni ucişi fie de serviciile secrete sau militare franceze, fie de aliaţii Franţei pe baza informaţiilor furnizate de Paris. « Aceste execuţii ar fi fost realizate, în străinătate deci, între 2013 şi 2016, adică în medie una pe lună, o cifră nemaîntâlnită în Franţa din anii ’50 încoace, adică de la războiul din Algeria. Din acest punct de vedere, Hollande marchează o adevărată ruptură cu predecesorii săi, Nicolas Sarkozy şi Jacques Chirac, care erau mult mai prudenţi în acest domeniu exclusiv » scrie Nouzille.

Diferenţă de abordare între Paris şi Washington

« Deciziile preşedintelui sunt luate de fiecare dată în cadrul consiliilor restrânse de apărare pe care François Hollande le reuneşte sistematic de doi ani încoace, de când a avut loc atacul contra revistei satirice Charlie Hebdo » reaminteşte Le Monde. Ziar care la întrebarea « Câţi jihadişti francezi au fost ucişi în urma unor astfel de decizii » dă o altă cifră : « Cel puţin 8 jihadişti francezi au fost executaţi în Siria din care 7 de către armata americană, mai exact de drone americane ». Le Monde precizează că din cei circa 230 de combatanţi francezi ai organizaţiei stat islamic morţi în Siria şi Irak, doar vreo zece ar fi fost ţintiţi de loviturile coaliţiei din cauza implicării lor în operaţiuni externe comandidate de organizaţia teroristă.

Dacă Departamentul apărării de la Washington a comunicat numele a 5 combatanţi francezi omorâţi astfel – numele celorlaţi doi fiind găsite de ziariştii de la Le Monde – numărul francezilor ucişi de forţele franceze este mult mai greu de determinat, « Franţa fiind mult mai puţin transparentă decât partenerii ei americani sau britanici » notează ziarul de seară. O publicaţie care enumeră factorii care fac să existe această diferenţă de abordare între Paris şi Washington. «Pe de o parte, nu trebuie uitat că americanii asigură 90% din efortul militar în zona irakiano-siriană, şi deci realizează majoritatea bombardamentelor. Pe de altă parte, Pentagonul îşi asumă pe deplin politica execuţiilor nominative. Franţa, oficial, nu vizează decât situri strategice: tabere de antrenament, centre de comandament, uzine, etc. Parisul evită astfel să comunice bilanţuri umane, prin natură incerte, dar evită şi să se lase antrenat în dezbateri etice şi juridice cu contururi neclare», conchide Le Monde.

De partea sa, Vincent Nouzille notează : «Judecătorii şi părţile civile nu apreciază deloc aceste execuţii extrajudiciare decise la nivel înalt pentru că în opinia lor, ele se aseamănă cu reinstaurarea pedepsei cu moartea fără altă formă de proces. În ochii statelor-majore sau celor de la Elysée, dimpotrivă, războiul contra unor duşmani fanatici şi aflaţi departe justifică prioritatea dată operaţiunilor militare în faţa recurgerii la justiţia hexagonală».

Cum autorizează François Hollande executarea unor terorişti?
1462

Facebook comments