Atentate, migranţi şi pregătiri prezidenţiale: momentele care au marcat Franţa în 2016

calais.jpg

Ultimele cocioabe ale "junglei" de la Calais sunt demolate pe 31 octombrie 2016
Ultimele cocioabe ale "junglei" de la Calais sunt demolate pe 31 octombrie 2016
Image source: 
REUTERS/Pascal Rossignol

2016 a fost un an plin de evenimente imprevizibile în Franţa. Au avut loc din nou atentate ucigătoare, criza migranţilor a luat proporţii tot mai mari în timp ce pe plan politic, scena naţională a fost zdruncinată bine în perspectiva prezidenţialelor şi legislativelor de anul viitor.

Anul 2016 a început pe plan politic cu o polemică urmată de o demisie. La sfârşitul lui ianuarie, Christiane Taubira renunţă la portofoliul Justiţiei. Opusă reformei constituţionale care prevedea retragerea cetăţeniei franceze celor găsiţi vinovaţi de acte teroriste, Taubira nu va reuşi să-l convingă pe preşedintele François Hollande să renunţe la acest controversat text. Două luni mai târziu, şeful statului anunţă însă că totuşi nu va modifica Constituţia pe motiv că nu a găsit majoritatea parlamentară necesară acestei revizuiri.

Scena politică franceză a fost zdruncinată în acest an şi două-trei alte evenimente. Mai întât prin creearea în luna aprilie a unei noi mişcări politice botezate "En marche!" - "In mers!". Iniţiatorul ei se numeşte Emmanuel Macron. Tânărul şi ambiţiosul ministru al Economiei va demisiona din post 4 luni mai târziu pentru a se lansa în cursa pentru prezidenţialele de anul viitor.

În fine, anul 2016 se termină cu o lovitură de teatru politică. Pe întâi decembrie, contrar aşteptărilor, preşedintele François Hollande anunţă că nu va concura pentru un al doilea mandat în 2017. O « renunţare » la cursă, inedită în cea de-a 5-a Republică franceză. E adevărat că liderul socialist e creditat cu cote de popularitate nemaiîntâlnit de proaste. De când şi-a anunţat însă decizia, Hollande se bucură de o popularitate tot mai mare…

Dreapta spectrului politic francez e şi ea dată peste cap după ce ex-premierul François Fillon câştigă primarele dreptei. Contrar prezicerilor şi sondajelor, el va reprezenta deci tabăra conservatoare la alegerile de anul viitor. Un alt fost premier, Alain Juppé, era însă marele favorit al scrutinului intern dreptei.

Din tabăra socialiştilor, unde se prezintă în ianuarie 7 candidaţi la primarele partidului, favoritul se numeşte Manuel Valls. Ex-premierul lui Hollande ar avea poate nişte lecţii de învăţat de la unii dintre predecesorii săi de dreapta…

Faptele diverse, politice sau nu, care au marcat Franţa în 2016

Un fost deputat ecologist, vice-preşedinte al Adunării naţionale, Denis Baupin, este acuzat de hărţuire şi agresiune sexuală. 8 colege de partid au curajul să denunţe public o serie de acte pe care respectivul le va contesta însă vehement. Baupin va demisiona totuşi în cele din urmă din postul de vice-preşedinte al Camerei. De notat că nicio plângere nu a fost depusă în justiţie, majoritatea acuzaţiilor fiind vechi şi deci prescrise de lege.

Afacerea burkini ia amploarea în plină vară pe mai toate plăjile din Franţa. O serie de primari conservatori vor interzice acest costum de baie integral purtat de unele femei musulmane dar nu numai. Consiliul de stat va sancţiona în cele din urmă toate interdicţiile de burkini estimând că primarii nu pot restrânge libertăţile decât în caz de "risc flagrant" pentru ordinea publică.

Sfârşitul lui 2016 va fi marcat şi de o serie de manifestaţii inedite ale poliţiştilor. După o săptămână de marşuri stradale nocturne pentru a cere bani şi echipamente suplimentare, sindicatele forţelor de ordine sunt primite de preşedintele François Hollande şi obţin câştig de cauză, printre altele un buget în creştere cu 250 de milioane de euro.

În fine, vara lui 2016 a fost şi cea în care Sena a provocat inundaţii spectaculoase, în particular la Paris. O parte din metroul care circulă pe malul râului a fost oprit şi principalele trei muzee aflate tot în zone inundabile - Luvrul, musée d'Orsay şi Grand Palais - şi-au închis şi ele porţile în mod preventiv. Preşedintele Hollande decide să declare starea de catastrofă naturală.

Să mai spunem că pe plan mediatic, 2016 a fost marcat de o grevă istorică a angajaţilor de la canalul de televiziune i-Télé. După 31 de zile de grevă - cea mai lungă din istoria audiovizulaului privat francez - confraţii noştri ajung la un acord cu conducerea şi îşi opresc protestul.

2016, anul când au venit în Franţa nişte lideri străini, până nu demult consideraţi persona non grata

În ianuarie vine la Paris şi e primit cu mare fast Hassan Rohani. Preşedintele Iranului este văzut aici ca un actor important în dosarul sirian, lucru ce se va dovedi adevărat. Rohani e însă "răsfăţat" la Paris mai ales pentru că se aşteaptă de la el semnarea unor uriaşe contracte comerciale. Liderul de la Teheran îi asigură pe patronii francezi că sunt « bineveniţi » în Iran. SNCFul - căile ferate franceze - şi constructorul de maşini PSA - care reuneşte mărcile Peugeot şi Citroën - sunt mari câştigători ai acestei aşteptate dar şi controversate vizite efectuate în Franţa de Hassan Rohani.

Prost văzută de anumite medii este şi vizita efectuată la Paris, câteva zile mai târziu, de Raul Castro. E vorba de prima deplasare efectuată în Franţa de un şef de stat cubanez după cea realizată în 1995 de Fidel Castro. Raul Castro profită de ocazie pentru a mulţumi Franţei pentru « rolul motor jucat în normalizarea relaţiilor dintre Cuba şi Europa ».

Criza migranţilor a luat amploare anul acesta în Franţa

Migranţii reuniţi în tabăra, pe cât de mare pe atât de sinistră şi de inumană, de la Calais, au făcut actualitatea în Franţa lui 2016. In septembrie, după luni de ezitări, preşedintele Hollande decide că locul va fi "desfinţat până la finele anului". O lună mai târziu, ceeace se numeşte "jungla" de la Calais este într-adevăr evacuată şi dezmembrată. Cei peste 7 mii de refugiaţi care trăiau acolo sunt redirecţionaţi spre unul din cele 167 de aşa-zise Centre de primire şi orientare - pe scurt CAO - în fapt centre de cazare provizorii ce permit migranţilor să-şi tragă sufletul câteva zile sau săptămâni înainte de a începe demersurile pentru a cere azil în Franţa. Actualemente circa 10 mii de refugiaţi s-ar afla în aceste CAO.

O altă "tabără a ruşinii" unde trăiau în şi mai mare mizerie 3 mii de refugiaţi kurzi este demolată la Grande-Synthe lângă Dunkerque. Locuitorii sunt mutaţi într-un lagăr nou care răspunde normelor umanitare internaţionale. Modelul va fi preluat în noiembrie la Paris unde cei aproape 4 mii de migranţi care locuiau sub metroul aerian de la staţia Stalingrad începeau să pună probleme. Noul loc de tranzit se află în periferia nordică a capitalei şi este déjà supra-aglomerat. Un nou centru de acest tip îşi va deschide porţile luna viitoare la sud de Paris.

În 2016 Franţa a fost din nou îndoliată de o serie de atacuri teroriste

În luna iunie, doi poliţişti care trăiau într-o suburbie vestică a Parisului, sunt asasinaţi cu sânge rece de un tânăr islamist care-i aştepta la domiciliul lor. Respectivul terorist va fi ucis în cele din urmă de forţele de ordine înainte să apuce să-l ucidă şi pe copilaşul de trei ani al cuplului.

Cel mai sângeros atac islamist al anului are însă loc de ziua naţională a Franţei, pe 14 iulie, la Nisa pe celebra Promenadă a englezilor unde se adunase lumea ca să vadă tradiţionalul foc de artificii. La bordul unui camion de marfă de 19 tone, un islamist va călca în picioare sute de oameni. Bilanţul este dezastros: 86 de morţi - printre care şi un turist român - şi peste 400 de răniţi. « Ce a fost lovit în 14 iulie pe Promenada englezilor a fost viaţa dulce, ospitalitatea. O parte din victime erau turişti care descopereau atunci Nisa pentru prima dată » reamintea preşedintele Hollande la omagiul naţional adus victimelor în luna octombrie. In fine, tot în iulie, la sfârşitul lunii, mişcarea teroristă Daech revendică şi uciderea preotului Jacques Hamel în biserica sa de la Saint-Etienne-du-Rouvray.

Bilanţul pe 2016 al atacurilor jihadiste ar fi putut să fie şi mai mare dacă serviciile de informaţii şi forţele de ordine nu ar fi dejucat o serie de atentate. În septembrie sunt astfel arestate 3 femei islamiste bănuite că vroiau să arunce în aer o maşină plină cu butelii de gaz la doi paşi de catedrala Notre-Dame. La sfârşitul lui noiembrie, 7 persoane suspectate că pregătesc un atentat, sunt interpelate la Strasbourg şi Marsilia.

Atentate, migranţi şi pregătiri prezidenţiale: momentele care au marcat Franţa în 2016
1613

Facebook comments