Ce bilanţ pentru COP22?

marrakech.jpg

La tribuna COP22 din Marrakech, 17 noiembrie 2016
La tribuna COP22 din Marrakech, 17 noiembrie 2016
Image source: 
REUTERS/Stringer

S-a încheiat la Marrakesh, în Maroc, a 22-a conferinţă ONU privind clima (COP22). In ciuda incertitudinii create de alegerea lui Donald Trump la preşedinţia SUA, negociatorii din 190 de state au reuşit să ajungă la rezultate constructive. Chiar dacă nu s-au făcut progrese spectaculoase.

« Progresele nu au fost spectaculoase dar cel puţin nu am avut un blocaj » afirma reprezentantul micilor state insulare. De partea sa, un negociator european spunea că « dezbaterile au fost constructive dar un pic haotice şi mai rămân multe de făcut ».

Reamintim că dacă reuniunea COP21 de la Paris de anul trecut a decis ce trebuie făcut pentru a limita încălzirea climei, COP22 de la Marrakech urma să zică cum se vor face lucrurile promise. Printre promisiuni figurează aceea de a oferi statelor în curs de dezvoltare 100 de miliarde de dolari pe an ca să-şi amelioreze reducerea gazelor cu efect de seră. Pentru moment, cifra nu a fost atinsă dar mai e timp până în 2020, spun optimiştii. In plus, ajutorul din partea statelor bogate nu va fi doar financiar, el ar urma să ia forma unor transferuri de tehnologie şi expertiză.

Chestiunile de finanţare au fost, cum era previzibil, cele mai aprig disputate. A revenit pe masă – fără a găsi o soluţie defintivă sau satisfăcătoare – problema acţiunilor de adaptare – sisteme de alertă, de irigaţii, de diguri, de acces la apă potabilă, şamd.

Pentru a-şi pleda mai eficient cauza, ţările în dezvoltare au pus pe masă ultima evaluare a programului ONU pentru mediu înconjurător. Acesta estimează că doar acţiunile de adaptare ar avea nevoie între 140 şi 300 de miliarde de dolari anual până în 2030. In proclamaţia de la Marrakech adopată joi seara de participanţi se cheamă la o « mărire a ambiţiei şi o întărire a cooperării. Sumele de bani şi transferul lor trebuie accelerate pentru a permite accesul la finanţări pentru proiecte climatice » insistă textul din Maroc.

Teoretic, regulile cuprinse în acordul de la Paris ar trebui să intre în vigoare în 2020. In faţa urgenţei climatice, la COP22 s-a decis accelerarea ritmului pentru ca acordul parizian să fie aplicat chiar din 2018. Această accelerare a aplicării acordului de anul trecut reprezintă principalul punct al reuniunii COP22 de la Marrakech.

Textul adopat acum în maric se vrea şi un răspuns dat lui Donald Trump. Preşedintele-ales al SUA este un climatosceptic, în opinia sa încălzirea climei fiind o « gogoriţă » inventată de chinezi pentru a submina economia americană. In proclamaţia de la Marrakech se poate citi : « Noi, şefii de stat şi de guvern reuniţi aici, cerem un angajament politic maxim pentru a combate schimbările climatice ». Un apel care, se speră, a fost auzit şi la etajele superioare ale lui Trump Tower din New York...

In fine, să mai spunem că insulele Fidji, ţară mică şi extrem de expusă schimbărilor climatice, vor fi organizatoarele viitoare reuniuni COP23, la sfârşitul anului viitor. Din motive logistice – Fidji nu pot primi într-un acelaşi loc între 15 şi 20 de mii de participanţi - întâlnirea COP23 va avea loc la Bonn, în Germania, unde se află sediul Convenţiei-cadru a Naţiunilor unite privind schimbările climatice.

Ce bilanţ pentru COP22?