De ce în Franţa, descendenţii de imigranţi sunt mai des în închisoare?

puscarie.jpg

Inchisoare din Franta
Inchisoare din Franta
Image source: 
AFP/Eric Feferberg

Descendenţii imigranţilor şi musulmanii din Franţa sunt supra-reprezentaţi în închisori. Cum se explică acest fenomen, încearcă să răspundă Le Monde. Ziarul a realizat o amplă anchetă cu ocazia ieşirii în librării a unei cărţi intitulate "Prisons de France" (Închisori din Franţa) semnată de sociologul Farhad Khosrokhavar.

Persoanele originare din imigraţie, adică copii imigranţilor, sunt procentual vorbind mai mulţi în închisori decât restul populaţiei. "Subiectul este unul tabuu", recunoaşte Le Monde. E adevărat că în absenţa statisticilor etnice - interzise în Franţa - subiectul riscă să fie instrumentalizat de unii şi de alţii.

Nimeni nu contestă un fenomen care dealtfel nu este nici nou şi nici specific Franţei. Problema este că aici în Hexagon el nu poate fi abordat şi studiat cum s-ar putea, de exemplu, face în SUA apropos de oamenii de culoare din închisorile de acolo.

Care sunt cauzele acestei supra-reprezentări ale descendenţilor de imigranţi în puşcăriile franceze rămâne un subiect ultrasensibil şi atot-prezent în contextul dezbaterii privind combaterea terorismului. Nu trebuie uitat că mai mulţi dintre teroriştii care au însângerat şi îndoliat Franţa din ianuarie 2015 încoace au avut un numitor comun: trecuseră prin închisoare. Apoi, anumite violenţe comise recent în penitenciarele din Hexagon ar avea o motivaţie islamistă. Riscul ca discursul jihadist să aibă un ecou după gratii, e cu atât mai mare cu cât numărul de deţinuţi musulmani - fie originari din imigraţia magrebină, fie din cea sub-sahariană - este mai important.

Intre 40 şi 60% ar fi proporţia de musulmani în populaţia carcerală

În cartea sa "Prisons de France" - Închisori din Franţa - sociologul Farhad Khosrokhavar arată şi comentează care este locul ocupat de islam în universul carceral după ce a realizat o serie de interviuri timp de trei ani după gratiile franceze.

Prima observaţie - obiect veşnic de polemică: proporţia de musulmani în populaţia carcerală. "Probabil, între 40 şi 60%" notează cercetătorul. Cifre imediat contrazise de o serie de autorităţi franceze care însă nu vin cu contra-argumente şi dovezi concludente. În fapt, nu există decât două cifre oficiale: proporţia deţinuţilor de naţionalitate străină - 18% contra puţin peste 6 procente pe plan naţional - şi numărul de persoane care se înscriu ca să obţină mâncare specială de ramadan - postul musulmanilor. Anul trecut acestea reprezentau peste 27% din populaţia carcerală, "o cifră stabilă de mai mulţi ani" afirmă un oficial interogat de Le Monde. Problema este că aceste cifre se referă în mare parte doar la deţinuţii din închisorile rezervate detenţiilor provizorii sau celor cu pedepse mai mici de doi ani. In puşcăriile rezervate condamnaţiilor la pedepse lungi, procentul scade la jumătate. Explicaţia este socio-politică: micii delincvenţi trec după gratii, hoţii de mare clasă - pentru fraude fiscale sau escrocherie - îşi negociază libertatea sau plătesc amenzi. Cu alte cuvinte, politica penală este socialmente discriminatorie.

Un al doilea factor agravează lucrurile: voinţa justiţiei de a accelera răspunsurile penale pentru micile delicte. Acest lucru de traduce deci printr-o înăsprire a justiţiei şi cu proceduri care se termină cu condamnări la pedepse cu închisoarea. Criteriile socio-economice ale acestei delincvenţe "minore" sunt deci şi ele la originea suprapopulaţiei carcerale. Luând exemplul unei zile de audienţe la tribunalul administrativ din Nanterre, Le Monde demonstrează că cei judecaţi atunci erau "desocializaţi, săraci şi originari din imigraţie". Niciun alb nu fusese judecat în ziua aia din totalul de 7 oameni aduşi în instanţă.

Riscul unei radicalizări islamiste în închisoare

Eşecul şcolar, mărimea familiei şi cartierul în care trăieşte un tânăr sunt alţi factori care intră în calcul pentru a explica delincvenţa. Există apoi un fapt simplu de demonstrat: poliţiei îi este de exemplu mai uşor să-i controleze pe cei care consumă cannabis în faţa blocului decât pe cei care o fac în apartamentele lor. Nu-i deci de mirare atunci că persoanele interpelate pentru consum de cannabis provin din medii mult mai populare, mai simple, decât profilul consumatorilor care reiese din anchetele declarative. In fine, automatismele - şi nu neapărat rasismul - sunt la originea discriminărilor. Un cercetător interogat de Le Monde dă astfel exemplul a două camere de supraveghere care filmează în acelaşi moment două grupuri distincte: unul de tineri magrebini, al doilea de studenţi albi. "Spre cine se va îndrepta atenţia poliţiei?" se întreabă retoric sociologul.

Diferenţele sociale şi culturale sunt un factor care contribuie la recurgerea, din precauţie, la detenţia provizorie. Lucru care automat dă naştere la pedepse cu închioarea mai frecvente şi mai lungi. Aşa se explică suprapopulaţia din închisorile din jurul Parisului dar şi la Toulouse sau Marsilia. Adică acolo unde apar preocupări legate de riscul de radicalizare islamistă

Toţi aceşti factori enumeraţi până acum pentru a explica proporţia mai mare de străini şi de persoane originare din imigraţie în închisori, nu sunt specifici Franţei. In Europa, "proporţia de străini în detenţie este în medie de trei ori mai mare decât cea a populaţiilor locale respective" spune un alt sociolog citat de Le Monde care şi dă exemplul Germaniei sau al Belgiei.

Islamul, element de socializare

Rămâne de văzut care este legătura între populaţia descendentă din imigraţie şi islam. In puşcărie, islamul poate fi un element de socializare. "Nu sunt nici francez, nici arab dar fac parte dintr-o comunitate care are o identitate universală" exemplifică sociologul Khosrokhavar. Revendicarea musulmană ar rezulta deci, în parte cel puţin, din detenţia însăşi. Ea se exprimă cu atât mai uşor cu cât e vehiculată în rândul unei populaţii tinere, ruptă de societate şi originară din imigraţie. La bază însă, e vorba de o chestiune socială, "se etnicizează lucrurile pentru a ascunde factorul social" deplânge o specialistă a mediului carceral. Khosrokhavar el, conchide printr-un semnal de alarmă apropos de radicalizarea în detenţie: "In faţa unui vid ideologic, pe piaţa revoltei nu a mai rămas decât jihadul".

De ce în Franţa, descendenţii de imigranţi sunt mai des în închisoare?