Jihadismul îşi schimbă strategia iar ameninţarea teroristă creşte

2014-01-06t174740z_406854547_gm1ea1704o501_rtrmadp_3_syria-crisis_1_0.jpg

In jur de 2400 de tunisieni combat în Siria si în Irak
Image source: 
credit foto: rfi.fr

In ciuda faptului că Organizaţia statul islamic pierde teren în Siria, Irak şi Libia, pericolul terorist creşte în mai multe ţări şi în special în cele occidentale. O schimbare de doctrină este semnalată în sînul mişcării jihadiste care nu le mai cere militanţilor să vină în Irak sau Siria ci să comită atentate în ţările de unde provin. In Franţa premierul Manuel Valls a semnalat că eventuala revenire pe teritoriul naţional a jihadiştilor avînd cetăţenie franceză reprezintă o ameninţare suplimentară.

Jihadismul se adaptează înfrîngerilor de pe teren

Potrivit experţilor în materie de luptă anti-teroristă, Organizaţia statul islamic este pe cale de a-şi adapta strategia ca urmare a înfrîngerilor din ultimul timp. Faptul că au pierdut un important bastion în Libia, faptul că intervenţia armatei turce i-a izolat de teritoriul turc, precum şi bombardamentele la care sunt supuşi, îi face pe şefii aşa-zisului califat să nu mai creadă în viabilitatea acestuia. Ei îşi dau seama că teritoriul cucerit nu va putea fi menţinut, dar vor să exporte teroarea în toată lumea, poate şi ca un fel de gest disperat.

Există însă riscul ca acest “gest disperat” să se etaleze pe cîţiva ani, dat fiind că Organizaţia statul islamic dispune încă de numeroşi simpatizanţi iar recrutarea de noi adepţi nu pare să diminueze în intensitate. Cu diferenţa că acestora li se ordonă să aştepte la ei acasă momentul potrivit pentru a lovi.

Revenirea în ţările lor de origine a jihadiştilor reprezintă un coşmar atît pentru ţările occidentale cît şi pentru altele, cum ar fi cele din Magreb. Premierul francez Manuel Valls a afirmat că în jur de 700 de jihadişti francezi se află în zonele de conflict din Siria şi Irak. Ministrul de interne Bernard Cazeneuve a furnizat cifre mai precise: 689 de francezi se află în diversele zone de luptă, dintre care 275 de femei şi 17 minori. Iar în Franţa sunt semnalaţi cel puţin 900 de indivizi care doresc să plece în Siria şi Irak.

Autorităţile de la Bruxelles afirmă că în jur de 500 de belgieni se află înrolaţi în rîndurile Organizaţiei statul islamic. Perspectiva ca 700 de jihadişti francezi şi 500 de jihadişti belgieni să se întoarcă în oraşele europene este cît se poate de sumbră, dar există un plan de supraveghere a lor şi de contracarare a acestui tip de ameninţare. Serviciile speciale franceze anunţă în context că în prima jumătate a acestui an doar 12 indivizi au revenit în Franţa. Există şi statistici privind morţii: din 2012 încoace, un sfert dintre jihadiştii de sex masculin care au plecat din Europa în Siria şi în Irak şi-a pierdut viaţa la faţa locului.

Din toate aceste cifre şi analize rezultă că ameninţarea teroristă în această toamnă rămîne ridicată în Franţa. Dovadă că week-end-ul trecut a fost găsită, nu departe de catedrala Notre-Dame, în inima Parisului o maşină conţinînd mai multe butelii de gaz, dar fără dispozitiv de declanşare a unei eventuale explozii. O anchetă a fost deschisă, doi indivizi au fost arestaţi iar unul dintre ei s-ar părea că avea o fişă de tip S, ceea ce înseamnă practic potenţial terorist.

Tunisia vrea să evite scenariul algerian de acum 25 de ani

In regiunea Magrebului ţara care se simte cea mai ameninţată de jihadism este Tunisia, mai ales după ce în Libia ofensiva de la Sirta i-a dispersat pe mulţi islamişti radicali. Ministrul apărării tunisian cere ajutorul Europei pentru a face faţă ameninţării jihadiste şi îi previne pe europeni că frontierele Tunisiei sunt şi cele ale Europei. Altfel spus că jihadiştii care ar putea intra în Tunisia pot apoi ajunge cu uşurinţă şi în Europa. Autorităţile tunisiene lansează şi un alt avertisment, în legătură cu posibilitatea infiltrării multor terorişti printre migranţi.

Există o pagină teribilă în istoria recentă a Algeriei care suscită teamă în Tunisia. In anii 90 mulţi algerieni s-au dus să lupte în Afganistan împotriva ruşilor, unii dintre aceşti voluntari fiind formaţi chiar de serviciile secrete americane. Cînd s-au întors în Algeria, însă, aceşti voluntari perfect antrenaţi şi avînd experienţă militară au vrut să instaureze o republică islamică, ei fiind în mare măsură la originea războiului civil din Algeria care a durat aproape zece ani şi s-a soldat cu o sută de mii de morţi.

Situaţiile nu sunt chiar similare, dar scenariul infiltrării jihadiştilor în localităţile lor de origine, fie ele europene sau magrebine, rămîne neliniştitor. Intre 1990 şi 2001 Algeria a trăit un deceniu al terorismului, ori în prezent Europa şi ţările din Magreb vor să evite repetarea acestei pagini de istorie.

Tensiuni extreme între Iran şi Arabia Saudită

Putem vorbi deci de o toamnă tensionată, ceea ce se resimte şi în contextul apropiatului pelerinaj la Mecca, în Arabia Saudită. Agenţiile de presă evocă un schimb de replici de o violenţă fără precedent între Iran şi Arabia Saudită, în condiţiile în care pelerinii iranieni nu au primit anul acesta dreptul de a merge la Mecca. Intre cele două puteri regionale, Iranul şiit şi Arabia Saudită sunită, tensiunile, pe fond de rivalitate regională, sunt maxime. Cele două ţări sunt oricum în conflict armat întrucît  sprijină tabere diferite în Siria şi Yemen.

Pentru publicul european poate părea ciudat că regimul ayatolahilor de la Teheran  acuză autorităţile de la Ryad de fanatism, în timp ce acestea din urmă consideră că iranienii nu sunt adevăraţi musulmani. Un comentator avizat bazat la Londra declară pentru Agenţia France Presse că acest război al vorbelor dintre Iran şi Arabia Saudită ascunde de fapt un veritabil război rece căruia lumea nu îi acordă destulă atenţie.