Lider naţionalist din Corsica : «Românii pot veni la lucru aici»

vanina_2.jpg

Vanina Borromei, vice-presedinta nationalistà a Adunàrii Corsicii
Vanina Borromei, vice-presedinta nationalistà a Adunàrii Corsicii
Image source: 
corse.fr

In urma alegerilor regionale desfăşurate în Franţa la sfârşitul anului trecut, Corsica a trecut sub controlul autonomiştilor. Pentru prima dată în istoria recentă a insulei mediteranene, puterea locală din Corsica nu mai este în mâinile dreptei sau ale stângii. Seful executivului local este autonomistul Gilles Simeoni iar preşedintele Adunării teritoriale este aliatul său, independentistul Jean-Guy Talamoni. Vice-preşedinta Adunării din Corsica este Vanina Borromei. Am evocat cu promotoarea autonomiei corsicane subiecte foarte variate, inclusiv cele referitoare la românii care lucrează tot mai numeroşi pe insulă.

Vanina Borromei, în vârstă de 38 de ani, a studiat dreptul la universitatea din Corte – singura din Corsica – şi apoi la Sorbona. Doctor în drept public, consilieră teritorială şi din decembrie 2015 încoace vice-preşedintă a parlamentului local – Adunarea Corsicii – Vanina Borromei face parte din majoritatea naţionalistă care a câştigat ultimele alegeri locale.

In programul de guvernare al coaliţiei care e la putere în Corsica actualmente se denunţă « clientelismul, asistanatul şi pauperizarea populaţiei », se doreşte « emanciparea politică, economică, socială şi culturală » a insulei şi se doreşte « punerea bazelor juridice ale autonomiei Corsicii în sânul Europei ».

Vasile Damian : Ce înseamnă asta exact ?

Vanina Borromei : « Pentru noi, autonomia Corsicii în interiorul Europei înseamnă în fapt a ne înscrie într-un demers de regionalizare în sânul Uniunii europene. Am dori să ne emancipăm de eşalonul statal păstrând însă legătura de suveranitate cu statul francez. Nu suntem deci într-o optică de independenţă ci într-una de autonomie, mai ales politică dar care ar putea fi şi una financiară.

Am dori să gestionăm de o manieră autonomă această regiune insulară pentru că suntem de părere că realitatea geografică – faptul că suntem o insulă – ne face diferiţi de celelalte regiuni franceze continentale. Credem de exemplu că putem gestiona de o manieră autonomă politica transporturilor – maritime sau aeriene.

Ne-am dori ca acest demers al nostru să se înscrie într-o Europă a regiunilor care să depăşească deci limitele statale. »

VD : Nu vă e teamă că revenirea la un eşalon şi mai mic, cel al unei regiuni, vă diminuează şi mai mult puterea la nivel european ?

VB : « Ideea este să ne înscriem ca regiune alături de alte regiuni europene, precum cele spaniole, italiene sau britanice. UE ne permite să beneficiem de acest statut, ni-l recunoaşte, şi ne ajută enorm când suntem o regiune.

Noi credem că dacă ne emancipăm de acest eşalon statal – lucru pe care ni-l permite deci Europa – vom putea duce politici similare cu cele promovate de alte regiuni cu problematici asemănătoare cu ale noastre. »

VD : In ciuda doleanţelor pe care le-aţi exprimat public alături de aliaţii Dvs. independentişti – cum ar fi « co-oficializarea » limbii corsicane alături de cea franceză– în cursul recentei sale vizite efectuate în Corsica, premierul Manuel Valls a fost ferm pe poziţii, a refuzat mai toate cererile pe care le-aţi supus. Sunteţi înţeleg într-un adevărat raport de forţă cu guvernul central de la Paris...

VB : « E adevărat că în multe domenii suntem într-un raport de forţă cu statul francez. Am primit mai multe răspunsuri negative de la guvern – în particular în privinţa « co-oficializării » limbii corsicane.

E păcat că întreţinem astfel de relaţii pentru că suntem totuşi o colectivitate teritorială, adică suntem echivalentul unui consiliu regional. Cu toate că deliberăm de o manieră democratică şi am fost aleşi în mod democratic, guvernul de la Paris nu ţine cont de propunerile noastre, chiar şi când sunt votate în unanimitate ! »

VD : Si ce e de făcut, cum puteţi totuşi « înainta » fără a vă decepţiona alegătorii ?

VB : « Incercăm şi conlucrăm cu alte regiuni tocmai pentru a trece peste aceste refuzuri sistematice ale Parisului. Acum o lună am creat un consiliu corsicano-sard pentru a putea lucra direct cu Sardinia în cadrul fixat de legislaţia europeană. Vrem să ne apropiem şi de alte regiuni mediteranene pentru a lucra şi dezvolta şi alte teme, totul într-un cadru al Europei regiunilor. »

VD : Tot în programul Dvs. politic am văzut că doriţi să « corsificaţi » locurile de muncă de pe insulă, să le rezervaţi deci cu prioritate corsicanilor. Ori eu văd an de an că vin tot mai mulţi români la muncă aici, semn că există joburi pe care corsicanii nu le ocupă...

VB : « Eu personal prefer să vorbesc mai curând despre regionalizarea locurilor de muncă decât despre « corsificarea » lor. Eu consider că la nivel şi diplome echivalente, trebuie dată prioritate celor care sunt déjà la faţa locului şi care eventual ar vorbi şi limba corsicană. Nu refuzăm însă ideea ca şi alte persoane să poată lucra în Corsica, mai ales că pot exista sectoare în care să fie mai multe oferte de locuri de muncă decât oameni la faţa locului care să le ocupe. Suntem deschişi, respectăm cadrul european şi libera circulaţie a muncitorilor. Nu o să respingem niciodată posibilitatea ca şi alţi europeni – români de exemplu – să poată veni aici la lucru. »

VD : La putere actualmente în Corsica este o coaliţie formată din autonomişti – din care faceţi parte – şi independentişti. Obiectivele finale ale acestor două mişcări diferă ; cum aţi reuşit să vă înţelegeţi totuşi pentru a guverna insula împreună ?

VB : « Este scris negru pe alb în contractul nostru de guvernare : am ales de comun acord cu partenerii de coaliţie – autonomiştii conduşi de preşedintele Consiliului executiv, Gilles Simeoni şi independentiştii lui Jean-Guy Talamoni, preşedintele Adunării corsicane – am ales cu toţii să nu abordăm chestiunea independenţei. Nouă, autonomiştilor, nu ni se părea esenţială această chestiunea chiar dacă în viitor poate Corsica se va îndrepta în această direcţie. Pentru moment însă, pentru noi cei care avem o altă idee despre politică, problema independenţei nu-şi are locul.

E adevărat însă că pe plan naţional şi internaţional, Corsica este uneori etichetată drept independentistă. Acest lucru nu reflectă ceeace suntem şi ceeace dorim să devenim. Repet, pentru noi idea de autonomie se înscrie într-o realitate geografică, aceea a insularităţii, care face că nu putem analiza şi avea aceeaşi gestiune a lucrurilor precum cei de pe continent. »

 
Interviu cu Vanina Borromei, vice-presedinta Adunàrii Corsicii