Un Tur al Franţei sub înaltă protecţie poliţienească

gendarmes-arrivee-etape-tour-france-2007.jpg

Jandarmi francezi pe linia de sosire a unei etape a Turului ciclist al Frantei
Jandarmi francezi pe linia de sosire a unei etape a Turului ciclist al Frantei
Image source: 
AFP/Dominique Faget

Accidente, dopaj, furturi, manifestaţii, atentate – riscurile cu care se confruntă cicliştii care au pînceput sâmbătă Turul Franţei sunt multiple şi variate. De mai bine de o sută de ani de când există proba ciclistă, organizatorii au ştiut să facă faţă problemelor. In actualul context din Franţa, ediţia 2016 pare totuşi mai specială decât precedentele.

Trimisul special al ziarului Le Monde povesteşte cu un oarecare umor cât de « tuşant » este acest Tur al Franţei. Tuşant la propriu şi la figurat. « Pentru a ajunge la zonele de plecare şi de sosire ale sportivilor, jurnalistul este mai întâi inspectat cu un detector de metale precum cele din aeroporturi. Urmează apoi o palpare corporală şi o verificare a conţinutului din genţi sau rucsaci... »

Bernard Cazeneuve, ministrul francez de interne, a reamintit recent că « ameninţarea teroristă este încă foarte mare în Hexagon ». Nu-i deci de mirare că Turul Franţei face obiectul unei atenţii sporite din partea forţelor de ordine. Pe lângă cei 23 de mii de jandarmi şi poliţişti déjà mobilizaţi – anul trecut nu erau « decât » 20 de mii - super-jandarmii din grupul de intervenţie GIGN sunt şi ei pentru prima dată desfăşuraţi acum de-a lungul parcursului Turului ciclist. « Gata să intervină la nevoie în orice moment » precizează autorităţile. La acest dispozitiv déjà greoi, se adaugă 50 de motociclişti ai Gărzii republicane care însoţesc grupul de ciclişti, fizionomiştii ascunşi în public pentru a-i detecta pe eventualii suspecţi plus vreo 70 de agenţi postaţi la plecare şi la sosire pentru a controla accesul la respectivele locuri. O ultimă noutate anul acesta : un centru de supraveghere şi comandament mobil, itinerant, se va deplasa până pe 24 iulie la Paris – linia de sosire a ediţiei – pentru a centraliza toate datele culese de-a lungul celor 3.535 de kilometrii ai probei cicliste.

Societatea Amaury Sport Organisation, cea care deţine Turul Franţei, a cheltuit 3 milioane de euro pentru a asigura toate cheltuielile legate de securitatea acestui mare eveniment sportiv gratuit şi popular.

Riscul de atentate, dacă rămâne mare, nu este singurul care ameninţă Turul Franţei. Dopajul e un flagel prezent chiar dacă de un deceniu încoace s-au făcut progrese în acest domeniu. Trişatul este şi el o altă formă de dopaj, mai ales din ianuraie încoace când s-a descoperit un mini-motor instalat în cadrul unei biciclete de competiţie. Există apoi riscul de accidente, de cele mai multe ori din cauza spectatorilor de pe margine dar şi a motocicliştilor din coloana oficială care urmează « turma » de sportivi. In fine, cum notează un ziarist de la Boursorama, « Turul Franţei este o cutie de rezonanţă pe care caută s-o utilizeze multe mişcări. Sindicalişti supăraţi pe proiectul de lege privind codul muncii, agricultori nemulţumiţi de soarta lor sau simplii ecologişti dornici să se facă cunoscuţi riscă şi ei să perturbe bunul – şi foarte rapidul - mers al cicliştilor din Turul Franţei. » O competiţie urmărită anual de circa 12 milioane de spectatori, 3,5 miliarde de telespectatori şi care este difuzată, graţie celor 2 mii de jurnalişti prezenţi, în circa 190 de ţări din lume !

 
Un Tur al Franţei sub înaltă protecţie poliţienească