Relaţiile europenilor cu Rusia, semne de "dezgheţ"?

1205-missile-us-m.jpg

Rachete de tip Patriot pe o baza NATO din Polonia
Image source: 
credit foto: france24

Adunarea parlamentară a Alianţei Atlantice consideră că Rusia reprezintă "o ameninţare potenţială" şi le cere aliaţilor să fie pregătiţi pentru orice eventualitate. In paralel însă parlamentarii se angajează să studieze strategiile care ar putea duce la reducerea tensiunilor cu Rusia. In această ultimă privinţă şi Uniunea Europeană caută soluţii, iar preşedintele Comisiei europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că va participa pe 16 iunie la Forumul economic de la Sankt-Petersburg.

Adunarea Parlamentară a Alianţei Atlantice a reunit, la Tirana, în Albania, timp de trei zile, 250 de parlamentari din cele 28 de ţări membre ale organizaţiei. Iar într-o declaraţie adoptată în unanimitate, pe lîngă constatarea că Rusia rămîne o ameninţare, este deploarată şi utilizarea forţei de către ruşi împotriva vecinilor săi, precum şi tentativele de intimidare ale Moscovei în direcţia unora dintre ţările membre în NATO. In aceeaşi declaraţie Alianţa Atlantică este invitată să le furnizeze garanţii membrilor ei situaţi în estul Europei, altfel spus acolo unde puterea de intimidare a Rusiei se manifestă cel mai des şi în modul cel mai pronunţat.

Intr-o depeşă a Agenţiei France Presse este evocat faptul că Rusia consideră drept o ameninţare directă asupra securităţii ei instalarea, în România şi în Polonia, a unor elemente ale scutului anti-rachete american. Cînd la Moscova sunt făcute astfel de declaraţii ele ascund şi ameninţări voalate, ceea ce nu poate decît să producă îngrijorare, mai ales în contextul tensiunilor din Ucraina.

Totuşi, cotidianul Le Monde consideră că un semn de "dezgheţ", cel puţin în relaţiile dintre europeni şi ruşi, este vizibil. Faptul că Jean-Claude Juncker şi-a anunţat intenţia de a se duce la Forumul de la Sankt-Petersburg este o tentativă de realuare a dialogului. Dacă deplasarea va fi menţinută, este greu de imaginat că demnitarul european nu va sta de vorbă şi cu Putin. De altfel unii lideri europeni au menţinut continuu acest dialog: Angela Merkel şi François Hollande au fost aproape mandataţi să păstreze contactul cu Moscova, unde a făcut o deplasare şi ministrul de externe francez, Jean-Marc Ayrault. Iar Putin, să nu uităm, a afectuat recent o vizită la Atena, deci în spaţiul Uniunii Europene…

Poate că un semn al dezgheţului este şi eliberarea Nadiei Savcenko, pilot ucrainean condamnat la 22 de ani de închisoare în Rusia. Iar gestul lui Jean-Claude Juncker de se duce la Sank-Petersburg este fără îndoială un răspuns diplomatic la gestul ruşilor… Micile gesturi s-ar putea să se multiplice în această perioadă, mai ales că europenii urmează să decidă din nou, în iunie, dacă vor prelungi sau nu sancţiunile decretate împotriva ruşilor… Comisia europeană subliniază în acest context că totul depinde de respectarea acordurilor de la Minsk: dacă pacea progresează în Ucraina sancţiunile un vor mai avea sens. De notat însă că şi agricultorii europeni sunt sever sancţionaţi de Rusia, care nu le mai cumpără produsele. In acest joc geopolitic totul rămîne complicat, dar nimic imposibil.

Semnificativ este şi faptul, în altă ordine de idei, că Turcia schiţează şi ea un gest în direcţia Rusiei şi declară că doreşte reluarea dialogului. Reamintim că pe fondul războiului din Siria relaţiile dintre Turcia şi Rusia s-au tensionat, iar Moscova a decretat sancţiuni economice împotriva Ankarei.

Ideal ar fi ca printr-o mişcare globală să se detensioneze întreaga zonă Rusia, Europa, Orientul Mijlociu. Cu atît mai mult cu cît noi tensiuni apar acum acolo unde nimeni nu se aştepta, în Asia de sud-est, evocate recent de Barack Obama în cursul unei vizite în Vietnam şi Japonia.