Franţa şi Iranul, relansarea relaţiilor bilaterale cu multe contracte la orizont

hollande-rohani-m.jpg

Hassan Rohani si François Hollande
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Franţa şi Iranul decid să deschidă o nouă pagină în relaţiile bilaterale, şi au semnat, în contextul vizitei la Paris a preşedintelui iranian Hassan Rohani, mai multe acorduri. Iranul a devenit în ultimul timp un partener major al occidentalilor în încercarea lor de a pune capăt războiului din Siria, care a provocat pînă acum moartea a peste 260 000 de oameni.

Hassan Rohani, onoruri militare la Paris

Hassan Rohani, barbă cărunta şi zîmbet larg, a beneficiat la Paris de onoruri militare, ceea ce nu se întîmplă chiar des cu oaspeţii străini. "Să uităm animozităţile dintre noi", a declarat preşedintele iranian care s-a întîlnit şi cu numeroşi patroni francezi, invitîndu-i să investească în Iran. Ceea ce nu va întîrzia să se producă în viitorul imediat. Constructorul de automobile francez PSA Peugeot Citroën anunţă în mod oficial că se va reimplanta în Iran, urmînd să investească în viitorii cinci ani în jur de 400 de milioane de euro.

Grupul francez speră să poate construi în curînd 200 000 de maşini anual în ţara ayatolahilor convertiţi însă la comerţ şi afaceri. PSA Peugeot Citroën este primul constructor de automobile occidental care îşi anunţă întoarcerea în Iran de la ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse Teheranului. De notat că firma Renault a rămas implantată în Iran pe toată perioada crizei nucleare, iar acum promite o intensificare a activităţilor sale.

Ministrul iranian al transporturilor a anunţat, pe de altă parte, semnarea unui contract pentru cumpărarea a 114 avioane de tip Airbus.

Alte intreprinderi franceze precum Total, Bouygues sau Vinci sunt şi ele în ofensivă comercială şi industrială în vechea Persie. Gigantul petrolier Total va cumpăra între 150 000 şi 200 000 de barili de petrol brut pe zi, în condiţiile în care Iranul dispune de cea de-a patra rezervă mondială de aur negru.  Iar Societatea naţională franceză a căilor ferate a semnat un acord de cooperare cu căile ferate iraniene.

Practic Iranul pariază acum pe dezvoltare economică după o lungă perioadă de izolare, avînd un potenţial imens şi o populaţie de 80 de milioane de locuitori.

Drepturile omului şi concesiile protocolare

Totul pare să fie deci extrem de benefic pentru economie, mai rămîne întrebarea dacă aceste relaţii vor ameliora şi situaţia drepturilor omului din Iran. Din surse de la Palatul Elysée se afirmă că preşedintele François Hollande nu l-a menajat în această privinţă pe oaspetele său. Din păcate, occidentalii se comportă de multă vreme cu mănuşi atunci cînd au în faţa lor parteneri susceptibili să le aducă profituri. Nici China, nici Arabia Saudită, nici Qatarul, şi am citat doar trei parteneri importanţi ai Europei occidentale, nu au fost prea mult deranjate la capitolul democraţie sau drepturile omului.

Unii comentatori regretau faptul că autorităţile franceze nu au permis unor opozanţi iranieni să manifesteze pe Esplanada drepturilor omului de la Trocadero cu ocazia acestei vizite a lui Hassan Rohani la Paris. Manifestaţia a fost autorizată dar în alt cartier parizian, ceva mai departe de ambasada iraniană.

In presa franceză au ajuns ecouri şi de la ceea ce s-a întîmplat la Roma, unde "sensibilitatea religioasă" a lui Rohani a fost "menajată" în cursul unei vizite efectuată într-un muzeu. Intre timp guvernul de la Roma a solicitat o anchetă pentru a descoperi cine şi de ce a luat decizia de a acoperi mai multe sculpturi reprezentând nuduri. Nu a fost oare un exemplu de "exces de zel"? Hassan Rohani a declarat că nu el a cerut acest lucru. Intr-un articol pe această temă din Libération, editorialistul Marc Semo aminteşte acest vechi proverb persan: "Cînd regele dă ordin să-i fie adusă o căciulă, servitorul îi aduce un cap tăiat".

Franţa pînă acum nu a cedat în faţa presiunilor de acest gen. In general, delegaţiile iraniene cer, în cazul în care preşedintele Franţei oferă un dineu, să nu fie adus vin la masă. Răspunsul Palatului Elysée a fost însă întotdeauna clar: în Franţa nu poate exista masă oficială fără vin francez. In consecinţă, nici atunci cînd s-a aflat în Franţa preşedintele reformist Mohammad Khatami, în 1999, şi nici acum, cu ocazia vizitei lui Hassan Rohani, nu au fost organizate dineuri oficiale. Franţa preferă deci să renunţe la acest punct din program decît să se plieze pe exigenţele străinilor şi să renunţe la vin. Et c’est très bien comme ça.