Sfîrşit de an politic tensionat în Franţa

2012-12-31t192415z_1839489632_gm1e91109f601_rtrmadp_3_france_0_0.jpg

François Hollande pronuntînd discursul de sfîrsit de an în 2014
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Anul 2015 se încheie în Franţa într-un context tensionat de ameninţarea teroristă, de multiplicarea actelor islamofobe şi de polemici care divizează atît clasa politică cît şi principalele familii politice. Discursul de sfîrşit de an al lui François Hollande este aşteptat cu interes, mai ales în privinţa subiectului extrem de sensibil legat de retragerea naţionalităţii franceze în cazul binaţionalilor suspectaţi sau vinovaţi de terorism.

Cu siguranţă că preşedintele François Hollande, precum şi executivul socialist, abia aşteaptă să întoarcă pagina acestui an teribil pentru Franţa, în special în materie de terorism. Anul 2015 reprezintă însă şi un eşec electoral, întrucît extrema dreaptă a înregistrat scoruri record la alegerile regionale. In materie de şomaj, anul 2015 nu reprezintă o "inversare a tendinţei", cum spera François Hollande. In plus, stînga este în acest moment extrem de divizată, în special datorită unei măsuri cu caracter simbolic anunţată de executiv. François Hollande doreşte o modificare constituţională astfel încît persoanelor născute pe teritoriul Franţei, dar care au dublă naţionalitate, să li se poată retrage cetăţenia franceză în caz de implicare în acte teroriste.

Această măsură a trezit reacţii de o mare violenţă în sînul stîngii şi în presă. "Domnule preşedintele, nu vă este puţin ruşine?" se intitulează, de exemplu, un articol publicat în Libération, în care François Hollande este acuzat că trădează toate valorile stîngii şi încalcă principiul sacru al dreptului de a fi francez pentru orice fiinţă omenească născută pe teritoriul Hexagonului. Radicalii de stînga îl acuză pe François Hollande că vrea să creeze două categorii de francezi, ceea ce ar fi o idee a extremei drepte şi a regimului colaboraţionist de la Vichy din anii celui de-al doilea război mondial.

Si în rîndurile dreptei au apărut obiecţii, deşi opoziţia,  în mod normal, ar fi trebuit să aplaude măsura, întrucît a propus-o acum cîţiva ani şi Nicolas Sarkozy, pe vremea aceea preşedinte. Un lider al partidului de dreapta "Republicanii" consideră că subiectul este atît de sensibil încît ar trebui organizat un referendum pe această temă. Polemica riscă însă să se prelungească întrucît Parlamentul va analiza abia pe 3 februarie modificările constituţionale propuse de executiv.

Ceea ce spun editorialiştii în această perioadă sună uneori halucinant. "Stînga se află în pragul unei crize de nervi". "Franţa este într-o stare de exasperare." "Situaţia este dezastruoasă." Iată numai cîteva astfel  de "perle alarmiste". Văzută cu puţină detaşare, clasa politică franceză pare aspirată într-un fel de gîlceavă. Iar discursul de pe 31 decembrie al lui François Hollande este aşteptat ca şi cum ar fi cel al unui arbitru care va fluiera sfîrşitul jocului sau al dezordinii.

Se ştie deja că François Hollande va pune accentul pe securitate, pe unitate şi pe reforme. Francezii aşteaptă în primul rînd acest lucru, să ştie că toate măsurile eficiente sunt luate în aşa fel încît să nu se mai repete măcelul de pe data de 7 ianuarie din redacţia revistei Charlie Hebdo şi nici cel de pe 13 noiembrie din sala de spectacole Bataclan. Francezii mai aşteaptă să li se spună că anul 2016 va fi unul mai bun, că economia va ieşi din perioada de stagnare şi că orizontul pentru tînăra generaţie se va lumina.

In cursul anului 2014 cota de popularitate a lui François Hollande a bătut recorduri negative. Pe fondul ameninţării teroriste, şi mai ales în contextul angajamentelor militare francez în Siria şi în zona Sahelului, François Hollande s-a afirmat însă ca un veritabil şef militar şi ca un fel de "părinte al naţiunii". Această postură i-a adus un spor de popularitate, dar probabil că el nu va fi suficient pentru ca ambiţia sa de a fi reales în 2017 să se realizeze. Anul 2016 va fi important pentru bilanţul final al acestui mandat prezidenţial. Iar evaluarea, sau judecata finală a francezilor, se va face probabil şi pe baza rezultatelor economice ale celor cinci ani de mandat în fruntea statului.