Malta: un summit UE - Africa pus sub semnul "acţiunii"

la_valette.jpg

Malta - expresie a sintezelor culturale
Image source: 
credit foto: maltatrip.wordpress.com

Insula Malta gǎzduieşte un "summit" de douǎ zile pe tema imigraţiei la care participǎ ţǎrile Uniunii Europene precum şi reprezentanţii din 35 de ţǎri africane. Dincolo de aspectele cotidiene ale crizei legatǎ de imigraţie, europenii îşi propun sǎ analizeze, împreunǎ cu omologii lor africani, cauzele profunde ale acestui fenomen.  Soluţia la problema imigraţiei, o problemǎ care riscǎ sǎ creeze tensiuni şi chiar sǎ fragilizeze coeziunea Uniunii Europene, se aflǎ în mare parte în Africa şi în Orientul Apropiat, regiuni care au nevoie de pace şi de prosperitate

Faptul cǎ un paradis turistic gǎzduieşte aceastǎ dezbatere despre una dintre cele mai teribile drame umane care au loc în Mediterana ar putea pǎrea, la prima vedere, încǎrcat de conotaţii ironice. Malta este însǎ şi o expresie a sintezelor pe care le-a operat istoria în Mediterana, insula fiind marcatǎ de mai multe culturi, începînd cu cea latino-romanǎ, continuînd cu cea arabǎ şi terminînd cu cea anglo-saxonǎ. In aceastǎ minunatǎ oazǎ, în preajma unor palate amintind de timpurile cavalereşti şi în preajma unor grǎdini exotice, liderii europeni şi africani vor discuta deci despre disperarea a sute de mii de oameni care încearcǎ sǎ ajungǎ cu orice preţ în Europa.

Discuţiile au loc într-un context în care şi alte evenimente pot fi interpretate în cheie simbolicǎ. De exemplu decizia Sloveniei de a instala garduri de sîrmǎ ghimpatǎ la frontiera cu Croaţia este încǎ un semn cǎ Europa se aflǎ într-o logicǎ de fragmentare şi panicǎ. Iar faptul cǎ Polonia nu şi-a trimis nici un responsabil de nivel înalt la reuniunea de la Malta este şi el un mesaj indirect. Aceastǎ absenţǎ pare sǎ fie un incident administrativ întrucît în Polonia tocmai se schimbǎ echipa de la putere, dar ea spune ceva despre ceea ce Varşovia crede cu adevǎrat despre criza imigraţiei: şi anume cǎ aceastǎ crizǎ a fost declanşatǎ de politica iresponsabilǎ a occidentalior şi cǎ tot ei trebuie sǎ o rezolve.

Reuniunea de la Malta mai are loc şi pe fondul unei noi tragedii care s-a produs în Mediterana, unde cel puţin 14 imigranţi, dintre care şapte copii, s-au înecat în cursul unei tentative de traversare. Ceea ce ridicǎ bilanţul morţilor şi al dispǎruţilor, în contextul tentativelor de traversare a Mediteranei, la 454 de migranţi de la începutul acestui an. Iatǎ deci cadrul general al acestei întîlniri care îşi propune adoptarea unui plan de acţiune pentru viitorul imediat, deci pentru anul 2016.  

Santierul este gigantic pentru cǎ Europa trebuie sǎ joace un triplu rol internaţional, de pompier, de poliţist şi de medic. Pompierul european trebuie sǎ stingǎ incediile şi focarele de incendii din Orientul Apropiat şi din Africa, mai precis sǎ impunǎ pacea în Siria, Irak, Afganistan, Sudan precum şi în alte zone ale Africii subsahariene. Poliţistul trebuie sǎ reimpunǎ securitatea, ceea ce înseamnǎ eradicarea terorismului. Iar medicul trebuie sǎ fie activ la cǎpǎtîiul ţǎrilor şi regiunilor distruse de diverse crize, inclusiv de dereglǎrile climaterice.

Pe toate cele trei axe sunt foarte multe lucruri de fǎcut, iar strategia cea mai clarǎ se structureazǎ deocamndatǎ în materie de dezvoltare. Uniunea Europeanǎ doreşte sǎ creeze un fond special pentru Africa de un miliard opt sute de milioane de euro. Care se va adǎuga celor 20 de miliarde de euro deja vǎrsaţi anual de Uniunea Europeanǎ în favoarea Africii.   

O parte din aceste sume sunt rezervate repatrierii imigranţilor africani, altfel spus Europa doreşte sǎ trimitǎ înapoi migranţi economici dar oferindu-le o şansǎ pentru a-şi gǎsi de lucru la ei acasǎ.

Trimisul special al Agenţiei France Presse în oraşul La Valetta, capitala Maltei, subliniazǎ într-o analizǎ cǎ migraţia dinspre Africa este vǎzutǎ de europeni ca o "problemǎ pe termen lung", spre deosebire de fluxul de refugiaţi dn Siria. Iar liderii africani îşi exprimǎ nemulţumirea cǎ Europa le-a deschis braţele sirienilor, de exemplu, dar nu fac mare lucru pentru a primi legal mai mulţi africani. Tǎrile africane cer de fapt crearea mai multor "canale de imigraţie legale", prin turism, studii şi apelul la mîna de lucru africanǎ.

Exprimîndu-se în faţa Parlamentului maltez, preşedintele Consiliului european a precizat cǎ anul acesta au intrat în mod ilegal în Uniunea Europeanǎ, în special pe cale maritimǎ, peste un milion douǎ sute de mii de persoane. "Actualul summit trebuie deci sǎ fie unul al acţiunii" a spus Donald Tusk.  

Pentru moment, acţiunea este vizibilǎ însǎ mai degrabǎ în zona de travesare cea mai frecventatǎ, între ţǎrmurile Turciei şi insulele greceşti. Acolo s-a dezvoltat o veritabilǎ industrie a traversǎrilor ilegale şi în jur de o mie de persoane pe zi sunt transportate, în special cu bǎrci pneumatice, spre ţǎrmurile greceşti şi italiene.