Criza imigraţiei devine principala temă a campaniilor electorale în Europa

carte-migrants-itineraire-f24-620.png

Migrantii - ruta balcanica
Image source: 
credit foto: france24

Criza migratorie din Europa se va agrava, a avertizat la Strasbourg, în faţa deputaţilor europeni, preşedintele Consiliului european, Donald Tusk. Potrivit ultimelor date furnizate de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi, de la începutul anului peste 700 de mii de migranţi şi refugiaţi au traversat Mediterana, pentru a se instala în Europa. Analiştii mai avertizeazǎ cǎ în perioada umǎtoare, dupǎ exemplul polonez, teama de imigraţie riscǎ sǎ fie instrumentalizatǎ politic şi sǎ favorizeze euroscepticismul şi extrema dreaptǎ.

Din ultimile date statistice furnizate de ONU rezultǎ cǎ peste 560 000 de migranţi au tranzitat prin Grecia şi 140 000 prin Italia. Iar de la lansarea bombardamentele aeriene ruseşti în Siria au luat calea refugiului încǎ o sutǎ de mii de persoane. In Grecia, din totalul migranţilor, 64 la sutǎ sunt sirieni. O veritabilǎ rutǎ a Balcanilor a fost creatǎ deci iar refugiaţii traverseazǎ Grecia, Macedonia, Serbia, Croaţia şi Slovenia pentru a ajunge la prima destinaţie favoritǎ, Austria, urmînd ca apoi sǎ se îndrepte şi spre celelǎlalt El Dorado, Germania.

"Autobuze şi trenuri circulǎ zi şi noapte de-a lungul Balcanilor pentru a-i transporta pe refugiaţi de la o frontierǎ la alta unde ei trebuie sǎ aştepte apoi timp de ore şi ore, sau chiar de zile, în frig, pentru a fi înregistraţi şi pentru a-şi putea continua cǎlǎtoria", scrie Agenţia France Presse. Nu întîmplǎtor deci criza imigraţiei devine subiectul numǎrul unu în dezbaterile politice din Europa şi mai ales în contextul campaniilor electorale. Cu tensiuni vizibile şi între diverse ţǎri, pe de o parte, şi între un anume grup ţǎri şi conducerea europeanǎ de la Bruxelles, pe de altǎ parte. Mai nou a avut loc un schimb verbal destul de dur între Germania şi Austria, mai precis un  responsabil bavarez le-a reproşat austriecilor cǎ trimit coloane întregi de refugiaţi în regiunea sa fǎrǎ nici un avertisment prealabil.

Presa francezǎ analizeazǎ cu multǎ atenţie toate aceste evenimente iar Le Figaro ajunge la concluzia cǎ în întreaga Europǎ, "de la est la vest şi de la nord la sud, criza migranţilor alimenteazǎ formaţiunile populiste şi eurosceptice". In Polonia Jaroslaw Kaczynski nu a ezitat sǎ punǎ în centrul campaniei criza imigraţiei şi sǎ-şi avertieze concetǎţenii cǎ imigraţia musulmanilor ameninţǎ modul de viaţǎ catolic din Polonia.

Pînǎ acum, scrie tot Le Figaro, criza migranţilor a provocat trasarea unei frontiere culturale între estul Europei, reticient la ideea de a primi masiv imigranţi, şi vestul Europei, spaţiu de imigraţie mult mai vechi. In prezent însǎ în fiecare ţarǎ occidentalǎ apare o sciziune între cei care considerǎ cǎ datoria de a primi refugiaţi este "sacrǎ" şi între cei care cred cǎ depǎşirea unor limite riscǎ sǎ producǎ implozia Europei şi tensiuni sociale.
Franţa face parte din ţǎrile occidentale confruntate în acest moment cu una dintre cele mai puternice ofensive ale extremei drepte. In contextul alegerilor regionale de la începutul lui decembrie sondajele plaseazǎ în frunte partidul doamnei Marine le Pen, deşi, în mod paradoxal, Franţa este ocolitǎ de fapt de valul masiv de imigranţi care vine dinspre Orientul Apropiat. Ea nu a fost însǎ ocolitǎ de terorism iar ghetoizarea etnicǎ a unor vaste suburbii trǎdeazǎ eşecul politicii de integrare a strǎinilor. Potrivit unui sondaj ale cǎrui rezultate sunt publicate de Le Monde, francezii sunt cei mai reticienţi în faţa imigraţiei pe ansamblul Europei occidentale. Sondajul a fost realizat simultan în Franţa, în Spania, în Marea Britanie, în Germania, în Olanda, în Italia şi în Danemarca. Francezii sunt şi singurii care sugereazǎ, pentru stoparea fenomenului, un control sever al frontierelor, în timp ce partenerii lor occidentali vǎd soluţia în lansarea unor programme de dezvoltare şi stabilizarea situaţiei din nordul Africii şi Orientul Apropiat.

O situaţie paradoxalǎ este constatǎ, tot de cotidianul Le Monde, în Germania, unde politica de deschidere faţǎ de imigranţi a doamnei Angela Merkel este sprijinitǎ mai mult de alegǎtorii de stînga decît de propria sa bazǎ electoralǎ. Ceea ce îl face pe un expert francez în migraţii sǎ reaminteascǎ un lucru: rolul oamenilor politici este mai degrabǎ acela de a convinge şi de a preceda opiniile, decît de a le urma.