Criza migranţilor: mǎr al discordiei în Balcani dar şi în Europa

2015-10-24t165354z_1319713780_gf20000031130_rtrmadp_3_europe-migrants-slovenia_0.jpg

Soldat sloven în fata unei coloane de refugiati
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Uniunea Europeanǎ se mobilizeazǎ pentru a ajuta ţǎrile din Balcani sǎ facǎ faţǎ crizei migranţilor. Mai multe mǎsuri au fost luate în acest sens duminicǎ 25 octombrie cu ocazia unui mini-summit european la Bruxelles. Din toate aceste discuţii şi mǎsuri se impune o evidenţǎ: cooperarea rǎmîne necesarǎ dar soluţiile pentru oprirea fluxului de refugiaţi se cer gǎsite în Orientul Apropiat.

Reuniunea de duminicǎ searǎ s-a concretizat cu un plan de crizǎ ale cǎrui elemente sunt însǎ insuficiente pentru gestiunea fenomenului. Poate cel mai intersant avertisment în acest context este cel lansat de Slovenia, confruntatǎ în prezent cu un mare numǎr de migranţi. "Europa riscǎ sǎ facǎ implozie dacǎ nu va reuşi sǎ facǎ faţǎ acestei crize" a spus primul ministru sloven.

Principala propunere din cadrul acestui plan este crearea de urgenţǎ a o sutǎ de mii de locuri de cazare pentru migranţi, dar ele nu vor fi suficiente. 50 000 de locuri de cazare vor fi instalate, în coordonare cu Organizaţia Naţiunilor Unite, de-a lungul traseului pe care îl urmeazǎ imigranţii în Balcani. Un gest necesar, mai rǎmîne ca el sǎ nu fie interpretat ca o dorinţǎ a europenilor de a baliza cu adǎposturi şi centre de sejur transferul unui mare numǎr de oameni dinspre Orientul Apropiat spre Germania, Suedia şi Austria. Mai multe proceduri au fost discutate pentru împiedicarea "mişcǎrilor secundare", altfels spus pentru a nu li se permite refugiaţilor sǎ migreze dintr-o ţarǎ în alta. Textul discutat la Bruxelles mai prevede sancţiuni pentru candidaţii la azil care refuzǎ sǎ îndeplineascǎ formalitǎţile legale, ei vor risca sǎ-şi piardǎ drepturile şi deci protecţia.

In ultimul timp între ţǎrile din Balcani s-a creat o anumitǎ animozitate, putem vorbi chiar de tensiuni. De fapt aceste ţǎri s-au acuzat reciproc de proastǎ gestiune a valului de imigranţi, sau de egoism naţional. Reuniunea de duminicǎ pare sǎ fi avut drept efect calmarea tensiunilor, cel puţin aşa scrie Agenţia France Presse. Toate ţǎrile s-au angajat în orice caz sǎ schimbe informaţii şi sǎ acţioneze în coordonare, mai rǎmîne de vǎzut cum se va reflecta acest lucru pe teren.

Actuala crizǎ migratorie riscǎ de fapt sǎ adînceascǎ în continuare diviziunile în Europa, ceea ce presimt unii editorialişti care analizeazǎ rezultatele alegerilor legislative de duminicǎ din Polonia. Prin victoria conservatorilor polonezi în frunte cu Jaroslaw Kaczynski tabǎra euroscepticilor se întǎreşte de fapt în Europa. Cine spune euro-sceptic spune şi anti-imigraţie. Partidul care va conduce în perioada urmǎtoare Polonia nu şi-a ascuns niciodatǎ viziunea legatǎ de Europa, pe care o doreşte nu atît o naţiune ci una a naţiunilor. Motiv pentru care militeazǎ pentru reducerea puterilor de care dispune Bruxelles-ul. Din acest punct de vedere Polonia îşi poate da mîna, peste capul Bruxelles-ului, cu Marea Britanie, care şi ea pledeazǎ pentru o reconfigurare a Europei. Polonia se va putea asocia acum deschis cu ţǎri precum Ungaria, Slovacia şi Republica Cehǎ în care reprezentanţii puterii se opun deschis primirii de refugiaţi.

Nimic nu va fi simplu în cursul acestui deceniu în aceastǎ Europa încercatǎ de multiple crize, dar care pînǎ acum le-a depǎşit într-un fel sau altul pe toate. Sǎ fie însǎ, criza migranţilor, cea mai dificilǎ dintre toate, ceea care ar putea duce, cum spune premierul sloven, la implozia Europei? Iatǎ o gravǎ temǎ de meditaţie.