Migraţii: 250 de milioane de persoane se vor deplasa în urmǎtorii 20 de ani

migrants-crs.jpg

Imigranti evacuati din nordul Parisului în iunie 2015
Image source: 
credit foto: rfi.fr

In faţa marelui numǎr de imigranţi şi refugiaţi care au sosit anul acesta, Europa se vede pusǎ în situaţia de a trece un test moral. Pînǎ acum Uniunea Europeanǎ s-a considerat un model de democraţie şi de societate deschisǎ apǎrînd principii precum solidaritatea, toleranţa, responsabilitatea. O anumitǎ fisurǎ apare însǎ între discursul clasei politice şi atitudinea cetǎţenilor. Tǎrile din estul Europei au fost deseori blamate, în ultimile luni, cǎ sunt refractare la ideea de a primi imigranţi. Aceastǎ atitudine de prudenţǎ, teamǎ şi chiar respingere faţǎ de migranţi este însǎ vizibilǎ şi în Franţa.

"Migranţi – de ce francezii nu-i vrea". Este titlul unui vast dosar publicat în ultimul numǎr al revistei L’Express, de unde rezultǎ cǎ nu numai în Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau România existǎ o „teamǎ” în faţa fluxului fǎrǎ precedent de migranţi. Dupǎ cum aratǎ revista L’Express, şi francezii, în majoritatea lor, sunt îngrijoraţi de ceea ce ar putea aduce o eventualǎ nouǎ masivǎ implantare în Franţa a  migranţilor originari din Africa şi din Orientul Apropiat şi Mijlociu, majoritatea de origine sau de culturǎ arabǎ.

Dupǎ ancheta realizatǎ de redactorii de la revista L’Express, rezultǎ cǎ trei sunt motivele care îi angoaseazǎ pe francezi. Existǎ, în primul rînd, o "angoasǎ economicǎ" întrucît francezii suferǎ ei din cauza şomajului şi se tem cǎ un mare flux de migranţi ar putea agrava fenomenul. Al doilea motiv ţine de "crisparea identitarǎ". Tema identitǎţii este pe cît de importantǎ pe atît de sensibilǎ în Franţa, dar ea continuǎ sǎ-i preocupe pe francezi, ca şi întrebarea dacǎ nu cumva un mare numǎr de strǎini nu este de naturǎ sǎ modifice aceastǎ "identitate". In sfîrşit, în Franţa se resimte teama de "islam" şi de tot ce ar putea aduce integrismul, de la  provocǎrile din spaţiul public la terorism.

Potrivit numeroaselor sondaje realizate în Franţa şi citate de revista L’Express, 80 la sutǎ dintre francezi ar fi favorabili restabilirii controalelor la frontiere. Intre 60 şi 65 la sutǎ dintre francezi considerǎ cǎ strǎinii sunt prea numeroşi în Franţa. Iar faptul cel mai ciudat, aproape contradictoriu, este cǎ reticienţa faţǎ de strǎini este exprimatǎ cel mai puternic în mediile populare. Sigur, mai scrie L’Express, francezii sunt capabili şi sǎ resimtǎ o puternicǎ emoţie în faţa dramelor legate de imigraţie, cum a fost cazul cînd presa a publicat fotografia copilului kurd de 3 ani înecat pe o plajǎ din Turcia. Opinia publicǎ este deci fluctuantǎ, şi poate trece uşor de la momente de generozitate la prudenţǎ.

Oare trebuie accentuatǎ acţiunea „pedagogicǎ” în Franţa pentru ca francezii sǎ nu se mai teamǎ de strǎini? Este ceea ce crede editorialistul Christophe Barbier, care vede în imigraţie "o a doua şansǎ pentru Franţa". Soluţia, pentru el, ar fi aceasta: ca sǎ ieşim din criza economicǎ ne trebuie mai mulţi migranţi, ca sǎ ieşim din criza identitarǎ ne trebuie mai mulţi migranţi şi ca sǎ învingem frica de islamism ne trebuie mai mulţi migranţi. Argumentele sale sunt subtile, impregnate de umanism şi de o viziune pe termen lung a ceea ce va deveni Europa. Pentru cǎ, mai aratǎ revista L’Express, viitorul va continua sǎ ne punǎ în faţa acestei probleme.

Criza actualǎ a imigraţiei sau a migraţiei nu este una conjuncturalǎ ci una care va aduce schimbǎri profunde pe întreaga planetǎ. In urmǎtorii 20 de ani, mai afirmǎ specialiştii, în jur de 250 de milioane de oameni se vor duce sǎ trǎiascǎ în alte regiuni decît cele în care trǎiesc acum. Ei vor migra din motive economice, din motive politice, din cauza rǎzboaielor, din cauza foametei, sau din cauza încǎlzirii atmosferei şi a dispariţiei unor vaste zone locuibile. Iatǎ deci ce ne aşteaptǎ, şi ar fi poate mai bine sǎ ne obişnuim de pe acum cu ideea cǎ trebuie primiţi "strǎinii" în zonele noastre de pace şi de (relativǎ) prosperitate.