Michel Platini, candidat la preşedinţia FIFA

michel.jpg

Michel Platini, fost jucàtor si selectioner al echipei Frantei, candideazà la presedintia FIFA
Michel Platini, fost jucàtor si selectioner al echipei Frantei, candideazà la presedintia FIFA

Fostul internaţional francez de fotbal Michel Platini şi-a anunţat candidatura la preşedinţia FIFA. Alegerea succesorului lui Joseph Blatter în fruntea forului suprem al fotbalului mondial e prevăzută pe 26 februarie anul viitor. In cele ce urmeazà portretul fostului numàr 10 şi căpitan al naţionalei franceze de fotbal şi şansele sale de izbândă în demersul său.

De mai multe săptămâni fostul star al stadioanelor, astăzi în vârstă de 60 de ani, visa să înscrie o nouă linie pe cv-ul său. Oficializarea candidaturii lui Michel Platini la preşedinţia FIFA a venit aşadar miercuri 29 iulie. Scrisoarea de candidatură a fost trimisă simultan celor 209 federaţii membre FIFA.

Instanţa supremă a fotbalului mondial, pătată de uriaşul scandal de corupţie care l-a împins la demisie pe Joseph Blatter, îşi va alege noul preşedinte anul viitor la sfârşitul lunii februarie. Adversarul numărul unu al elveţianului după ce i-a fost aliat şi partener, Platini e pentru mulţi un pretendent natural la tronul ocupat de Blatter din 1998 încoace. Anturajul francezului spune că Platini ar beneficia déjà de sprijinul a 140 de federaţii naţionale şi 4 din cele 6 Confederaţii. Doar Africa şi Oceania ar mai ridica obiecţii ca să-l sprijine pe fostul căpitan al echipei Franţei.

Alţii nu s-au sfiit să critice deîndată şi în public pretenţiile lui Platini. Prinţul iordanian Ali Bin Hussein, opozant al lui Blatter, a declarat că « Platini nu este bun pentru FIFA. Cultura aranjamentelor din culise trebuie să dispară » a spus iordanianul la mai puţin de o oră după oficializare candidaturii lui Platini. Pentru unii analişti, acest atac este pe atât de spectaculos pe cât de neaşteptat. Ei prevedeau ca dimpotrivă, prinţul Ali să se pună de partea lui Platini după ce în duelul cu Blatter din luna mai, UEFA – instanţa fotbalului european, condusă de Platini – îl sprijinise intens. Rămâne de văzut dacă el va decide acum să se prezinte şi el la şefia FIFA.

Pentru moment niciunul dintre potenţialii contracandidaţi – declaraţi sau nu - ai lui Michel Platini nu pare în măsură să-i pună probleme francezului. Fosta legendă a fotbalului brazilian, Zico, nu are niciun sprijin în forurile fotbalistice. Liberianul Musa Bility e necunoscut în afara Africii iar opţiunea Diego Maradona nu e luată în serios de prea multă lume chiar dacă argentinianul a promis că “va reveni pentru FIFA”. In fine, o posibilă candidatură a sud-coreanului Chung Mong-joon, patronul firmei Hyundai, nu i-ar pune nici ea probleme ex-starului francez. Data limită de depunere a candidaturilor pentru şefia FIFA este 26 octombrie.

In drumul său spre vârful piramidei fotbalului mondial, Michel Platini va avea de dat explicaţii în mai multe dosare. In primul rând în cel al atribuirii Mondialului din 2022 emiratului Qatar, atribuire în favoarea căreia Platini a votat. Ancheta în curs a justiţiei elveţiene ar putea lărmuri lucrurile într-un sens sau în altul. Apoi, fostul internaţional francez ar putea avea de suferit din cauza loviturilor murdare din culise pe care i le-ar putea pregăti Blatter.

Nu-i mai puţin adevărat că Michel Platini are totuşi nişte atuuri greu de egalat. E foarte carismatic, mai tot timpul cu zâmbetul pe buze. Apoi, trecutul său de legendă a sportului cu balonul rotund combinat cu un bilanţ foarte onorabil în fruntea UEFA sunt tot atâtea puncte bune în favoarea sa.

Reamintim că Michel Platini, zis « Platoche », nepot de imigrant italian, s-a impus mai întâi drept cel mai bun jucător al planetei – a câştigat balonul de aur – în anii ‘80 când evolua la Juventus Totino şi în naţionala Franţei. A devenit apoi selecţionerul tricolorilor înainte de a se lansa într-o carieră de înalt responsabil al fotbalului – mai întâi francez, apoi european. Ascensiunea sa în fruntea fotbalului mondial ar încununa aşadar un parcurs unic în lumea sportului cu balonul rotund. In caz de succes pe 26 februarie 2016, Platini ar deveni al treilea francez patron al instituţiei fotbalistice mondiale. Predecesorii săi au domnit însă unul între 1904 şi 1906 iar al doilea între 1920 şi 1954.

Dacă ajunge la preşedinţia FIFA, ultima etapă a unei cariere excepţionale, sarcina sa se anunţă uriaşă. Reformarea unei instituţii pătată de corupţie şi gerarea urmărilor anchetelor judiciaire privind Mondialele din Rusia din 2018 şi din Qatar din 2022 nu sunt decât două exemple printre multe altele pentru care Michel Platini va avea nevoie de mult curaj şi îndârjire ca să le ducă la bun sfârşit.

 
Michel Platini, candidat la presedintia FIFA