Premierul francez şi modelul economic german

Premierul francez Manuel Valls a fost, joi 21 mai, invitatul de onoare al unui colocviu organizat la München pe tema competiţiei şi a inovaţiei. De la numirea sa în fruntea guvernului de la Paris, Manuel Valls a efectuat mai multe vizite în Germania şi el nu-şi ascunde dorinţa de a studia cît mai atent posibil modelul reuşitei economice germane.

Manuel Valls a luat cuvîntul în faţa a 200 de patroni germani, dar de fapt nu el are lucruri importante sǎ le spunǎ ci mai degrabǎ ei, aceşti şefi de intreprinderi, ar putea sǎ-l inspire pe premierul francez în acţiunea sa.

Germania afişeazǎ în prezent un tablou al reuşitei care îi intrigǎ nu numai pe francezi. Iatǎ, de exemplu, cifra legatǎ de excedentul comercial pe anul 2014: peste 217 miliarde de euro. Cu 11 la sutǎ mai mult decît în 2013! Cum sǎ nu încerci sǎ înţelegi, în aceste condiţii, mecanismul competititivǎţii germane, cînd produsele ei se vînd ca pîinea caldǎ.

Specialiştii spun cǎ Germania dispune de mai multe atuuri. In primul rînd de o reţea de intreprinderi mici şi mijlocii mai densǎ decît în Franţa unde predominǎ marile intreprinderi. Germanii mai practicǎ un fel de capitalism familial şi a creat un sistem de pregǎtire profesionalǎ extrem de eficient.

In al doiela rînd, germanii inoveazǎ mai mult. Potrivit unui specialist care acordǎ un interviu în Le Figaro, Germania depune de douǎ ori mai multe brevete decît Franţa.

In al treilea rînd, piaţa muncii din Germania este eliberatǎ de carcasele administrative care existǎ încǎ în Franţa. Reformele asumate în acest sens pe vremea lui Gerhard Schröder şi-au dovedit eficienţa, chiar dacǎ Germania creazǎ mai multe locuri de muncǎ prost plǎtite decît Franţa.

In clasamentul competitivitǎţii realizat de Forumul economic mondial, Germania figureazǎ pe locul 5 şi Franţa pe locul 23.

Iatǎ tabloul pe care îşi propune sǎ-l aprofundeze Manuel Valls. In paralel, însǎ, el le-a transmis şi un mesaj important germanilor, şi anume cǎ trebuie sǎ aibǎ încredere în reformele lansate în present în Franţa.

Comentatorii avizaţi spun cǎ de o vreme Berlinul este mai puţin critic faţǎ de derivele bugetare ale Parisului şi chiar faţǎ de ritmul lent al reformelor asumate de socialiştii francezi. Germania doreşte de fapt ca reformele din Franţa sǎ reuşueascǎ şi se teme acum mai mult de ofensiva extremei drepte franceze decît de lipsa de rezultate economice. Pe de altǎ parte, Germania este interesatǎ în menţinerea monedei comune euro şi în continuarea efortului de construcţie europeanǎ. O lecţie teribilǎ i-a fost datǎ recent de Elveţia care, pe 15 ianuarie anul acesta, a renunţat la raportul fix al monedei sale, francul elveţian, în raport cu euro. In cîteva minute, atunci, moneda elveţianǎ a fost reevaluatǎ cu 20 la sutǎ în raport cu euro. Ori, dacǎ într-o bunǎ zi s-ar prǎbuşi mondeda unicǎ euro, marca germanǎ ar suferi o reevaluare catastrofalǎ pentru exporturile germane.