Cel mai mare memorial din lume dedicat istoriei sclavagismului inaugurat în Guadelupa

memorial_sclavie.jpg

Memorialul dedicat istoriei sclavagismului de la Point-à-Pitre
Memorialul dedicat istoriei sclavagismului de la Point-à-Pitre

Comemorarea abolirii sclavagismului în Franţa a căpătat anul acesta o dimensiune internaţională. François Hollande, preşedintele Franţei, a fost însoţit de 30 de lideri africani şi din Caraibe – printre care trei şefi de stat - la inaugurarea memorialului de la Point-à-Pitre din Guadelupa. E vorba de cel mai mare centru din lume consacrat sclaviei. El îşi va deschide porţile marelui public pe 7 iulie.

In Franţa, sclavagismul a fost abolit în 1848 graţie lui Victor Schoelcher. Au trebuit aşadar 167 de ani, adică mai bine de o jumătate de secol de aşteptări şi controverse, pentru ca în fine Parisul să onoreze victimele exploatării oamenilor de către oameni. In ciuda a milioane de morţi şi de umilinţe îndurate timp de trei secole, sclavia nu avea loc de memorie demn de acest nume. E adevărat însă că din 2001 sclavia este recunoscută în Franţa drept « crimă contra umanităţii ». Gestul lui Hollande este deci unul « reparator » spun comentatorii, el repară o « injustiţie » chiar dacă şeful statului francez nu merge într-atât de departe încât să prevadă vreo despăgubire materială, lucru cerut de uni dintre descendenţii sclavilor.

« Memorialul din Guadelupa e destinat să spună lumii întregi că lupta pentru demnitatea umană nu s-a încheiat » a estimat François Hollande la inaugurarea impunătorului edificiu. In discursul său consacrat formelor noi de sclavie, preşedintele Franţei i-a denunţat apoi pe « noii patroni de sclavi » care-i trimit la moarte pe migranţii din Mediterană dar şi pe cei care-i exploatează pe copii-soldaţi. Dealtfel memorial inuagurat pe insula franceză din Caraibe nu evocă doar exploatarea negrilor între Africa şi Antile ci descrie istoria sclavagismului în globalitatea sa, din antichitate până în zilele noastre.

Memorialul de la Point-à-Pitre, botezat pe scurt ACTe, este construit pe situl unei foste uzine de zahăr unde se mai practica munca forţată în secolul 19. Preţul clădirii – 85 de milioane de euro – este însă subiect de mare polemică pe o insulă lovită din plin de sărăcie şi şomajul de masă, flageluri ce-i ating adesea pe descendenţii sclavilor. Rămâne acum de văzut dacă acest memorial chiar va reuşi să atragă anual cei 300 de mii de turişti speraţi de responsabilii locali, lucru care ar reprezenta un adevărat colac de salvare pentru sectorul turismului din Guadelupa. In timp ce pe această insulă franceză turismul nu cântăreşte decât între 4 şi 5 puncte din PIBul regional, în arhipelagurile anglosaxone învecinate, turismul aduce între 20 şi 50 la sută din bogăţia totală !