Liderii europeni, reuniţi la Bruxelles, pentru a opri hecatomba din Mediterana

migrants_0.jpg

Imigranti ilegali salvati de la înec în Mediterana
Image source: 
credit foto: rfi

Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre ale Uniunii Europene se întâlnesc joi 23 aprilie la Bruxelles, pentru a lua decizii în privinţa dramei pe care o trăiesc imigranţii africani în Mediterana. De la începutul acestui an şi-au pierdut viaţa, în contextul traversǎrilor ilegale, peste 1.750 de imigranţi, de 30 de ori mai mult decât în aceeaşi prioadă a anului trecut. Uniunea Europeană, aflatǎ în prima linie a acestui exod, se află şi sub presiune internaţională pentru a lua măsuri.

De data aceasta responsabilii Uniunii Europene nu vor mai putea scǎpa de asumarea responsabilitǎţilor printr-o "piruetǎ, o declaraţie de bune intenţii sau promisiunea cǎ vor acţiona" scrie cotidianul Le Monde prefaţînd aceastǎ reuniune la vîrf extraordinarǎ.

Tot în Franţa, preşedintele François Hollande a afirmat cǎ reuniunea nu va fi una "obişnuitǎ" pentru luarea unor "decizii obişnuite". "Luptînd împotriva acestor traficanţi noi luptǎm împotriva terorismului. Luptînd împotriva terorismului noi luptǎm împotriva acestor traficanţi pentru cǎ ei se îmbogǎţesc exploatînd mizeria lumii, deprimarea şi moartea" a mai spus şeful statului francez.

Declaraţii patetice într-un moment cînd toatǎ toate lumea îşi exprimǎ revolta în legǎturǎ cu modul de operare al traficanţilor de oameni, dar şi în legǎturǎ cu incapacitatea Uniunii Europene de a se mobiliza pentru a opri hecatomba din Mediterana.

Sefii de stat şi de guvern care se întîlnesc la Bruxelles o fac deci într-un moment grav, de crizǎ umanitarǎ pe fond de faliment al statului libian şi de ofensivǎ a Organizaţiei statul islamic. Europa trebuie sǎ ia mǎsuri pe termen scurt pentru a salva vieţi omeneşti şi pentru a gǎzdui în condiţii decente zecile de mii de imigranţi sosiţi pe coasele italiene sau greceşti. Pe termen mediu se impune însǎ dezmembrarea unei veritabile "industrii" oneroase care se dezvoltǎ în contextul haosului din Libia, unde reţelele de traficanţi promit paradisul european unui numǎr din ce în ce mai mare de candidaţi la emigrare. Iar pe termen lung Uniunea Europeanǎ trebuie se concerteze cu întreaga comunitate internaţionalǎ, cu ONU şi cu alte instituţii pentru a stopa haosul general cu care este ameninţat continentul african. Atîta vreme cît rǎzboaiele civile, conflictele interetnice şi confesionale, crizele economice şi politice, terorismul şi flagelul dictaturilor, subdezvoltarea şi obscurantismul vor continua sǎ domine în aceastǎ parte a lumii, Europa va rǎmîne primul spaţiu de refugiu pentru cei care vor continua sǎ fugǎ de ceea ce li se pare ca fiind un infern.

Liderii europeni se reunesc la Bruxelles pentru a examina cîteva planuri de acţiune şi propuneri concrete în contextul în care presiunea migratorie dinspre Africa şi Orientul Apropiat creşte. In acelaşi timp europenii se vǎd în faţa unei obligaţii morale de reuşitǎ, aceea de a-şi repartiza eforturile şi de a acţiona în comun dupǎ ce timp de zece ani nu au fǎcut decît sǎ tergiverseze în materie de politicǎ a imigraţiei. Mai multe detalii de la Matei Vişniec

"Evenimentele ne-au depǎşit", iatǎ poate fraza cea mai emblematicǎ spusǎ de un responsabil european, comisarul însǎrcinat cu imigraţia, grecul Dimitris Avrampulos. Un plan în zece puncte va fi analizat deci de liderii europeni, care vin însǎ şi ei cu diverse propuneri. Primul ministru britanic David Cameron este dispus sǎ trimitǎ în Mediterana nave de rǎzboi şi elicoptere pentru misiuni de supraveghere, precum şi sǎ ajute financiar Italia în vederea instalǎrii refugiaţilor.

Roma considerǎ cǎ întreaga Europǎ trebuie sǎ combatǎ acest veritabil "comerţ cu sclavi" organizat de traficanţi în plin secol XXI în Mediterana. Italia se declarǎ dispusǎ sǎ conducǎ o misiune internaţionalǎ în Libia dacǎ Uniunea Europeanǎ şi Organizaţia Naţiunilor Unite o mandateazǎ în acest sens. Tot mai frecvent est evocatǎ şi ideea lansǎrii unor operaţiuni aeriene în Libia împotriva unor obiective precise, astfel încît sǎ fie distruse infrastructurile traficanţilor.

In cu totul alt registru, economista Emmanuel Auriol, care se exprimǎ în Libération, considerǎ cǎ Uniunea Europeanǎ ar trebui sǎ-şi deschidǎ porţile pentru, imigraţia economicǎ şi chiar sǎ instituie un sistem de furnizare de vize, contra cost, lucrǎtorilor strǎini. Peste cîţiva ani, spune ea, Germania va va avea nevoie de 7 milioane de salariaţi, ar fi deci mult mai inteligent ca statele europene sǎ organizeze ele sosirea imigranţilor decît sǎ se lase luate cu asalt.

Mai revine în actualitate şi vechea problemǎ a dreptului de azil care se cere reformat în Europa, astfel încît tot greul sǎ nu cadǎ numai pe primele ţǎri unde ajung imigranţii, Grecia, Italia, Spania sau Franţa.

Nu este exclus ca europenii sǎ fie obligaţi sǎ ia, în acest context complicat în care jihadiştii par sǎ fie în contact cu unele reţele de traficanţi, şi mǎsuri dureroase, care vor apǎrea ca inumane, de exemplu repatrierea sistematicǎ a imigranţilor înainte ca ei sǎ ajungǎ pe coastele europene.