Sistemul carceral din Franţa şi limitele sale

000_par6042467_0.jpg

credit foto: rfi.fr

Franţa este în aşteptarea unei reforme penale care suscitǎ numeroase dezbateri, într-un moment cînd statisticle pun în evidenţǎ agravarea fenomenului delicvenţei, cu mutaţii importante în ce priveşte originea delicvenţilor şi stilul lor de operare.

In Franţa deseori se spune cǎ sistemul carceral este în crizǎ. Prea puţine locuri pentru deţinuţi, unele penitenciare sunt vechi şi nu mai corespund anumitor norme de securitate, personalul este insuficient… Potrivit specialiştilor, pentru fiecare deţinut statul trebuie sǎ aloce  cam 1600 de euro pe lunǎ. "Populaţia carceralǎ" este evaluatǎ, în Franţa,  la peste 68 600 de deţinuţi pentru 57 300 de locuri de detenţie.

Marea problemǎ care se pune în Franţa, şi aceasta de mulţi ani, este dacǎ pedepsele cu închisoarea pot contribui la "restructurarea" personalitǎţii individului. Pentru cǎ statistic vorbind recidiviştii sunt mult prea numeroşi faţǎ de aşteptǎrile autoritǎţilor (şi ale opiniei publice), iar uneori par mai eficiente pentru resocializarea delicvenţelor alte metode decît încarcerarea.

Nimic nu este simplu însǎ cînd vine vorba de sistemul carceral, iar recent, o serie de propuneri avansate de actualul ministru al justiţiei, doamna Christiane Taubira, a provocat critici vehemente. Ea îşi propune de fapt exact acest lucru, sǎ evite încarcerarea sistematicǎ a delicvenţilor, în speranţa cǎ alte metode de reintegrare socialǎ ar putea da mai bune rezultate. Existǎ numeroase mǎrturii legate de tineri care au intrat la închisoare pentru delicte minore şi au ieşit din perioada de detenţie cu un profil de rǎufǎcǎtor şi mai periculos, sau pur şi simplu îndoctrinaţi de mediile islamice radicale.

Cînd doamna Christiane Taubira a propus o altǎ "filozofie" legatǎ de aplicarea pedepselor, i s-a reproşat din partea opoziţiei cǎ doreşte sǎ "goleascǎ" închisorile într-un moment cînd rata delicvenţei creşte.  Un lider al dreptei, Yannick Moreau, considerǎ cǎ Franţa ar face mai bine sǎ construiascǎ noi închisori, altfel spus cǎ ajungǎ, pînǎ în 2020, la capacitatea de 100 000 de locuri. El spune, citez: "Acest deziderat ţine de demnitatea deţinuţilor. Dar trebuie şi fermitatea este necesarǎ pentru ca pedepsele cu închisoarea sǎ poatǎ fi efectiv ispǎşite, ceea ce ar avea o valoare de exemplu şi ar avea un efect disuasiv". 

In Franţa existǎ 116 unitǎţi penitenciare, iar unii specialişti spun cǎ s-a ajuns la nivelul critic de un prizonier pe mia de locuitori. Fapt care nu s-a mai înregistrat din 1944.

Cotidianul Le Figaro denunţa recent faptul cǎ în Franţa, din cauza lipsei de locuri în penitenciare,  între 80 000 şi 100 000 de pedepse cu închisoarea nu au fost executate. Acestea fiind pedepse pe durate scurte, de sub doi ani. 

Socialistul François Hollande a avut printre propunerile sale, în momentul în care cîştiga alegerile prezidenţiale, şi un proiect de reformǎ penalǎ. El nu va fi însǎ abordate cu seriozitate decît dupǎ alegerile municipale de anul viitor.