Romii – subiectul revine în forţă pe primele pagini ale ziarelor franceze

roms-6.jpg

credit foto: humanite.fr

Problema romilor devine din nou subiect de primǎ paginǎ în Franţa, dar şi sursǎ de polemicǎ şi mizǎ electoralǎ în perspectiva alegerilor municipale şi europene de anul viitor. Principalele cotidiene franceze comenteazǎ pe larg ultimele luǎri de poziţie ale ministrului de Interne, Manuel Valls, pe marginea acestui subiect, dar extind cadrul discuţiei, invitând oameni politici, specialişti şi militanţi sǎ se exprime.

Nu suntem departe de o veritabilǎ dezbatere naţionalǎ în Franţa, pe marginea acestui subiect. Iar amploarea pe care a luat-o denotǎ  existenţa unui anumite tensiuni, ba chiar a unei anumite nervozitǎţi în interiorul clasei politice cînd vine vorba despre romi. In orice caz, titlurile de pe primele pagini sunt cît se poate de evocatoare în acest sens.

"Romi: Manuel Vals sunǎ alarma" – am citat un titlu din Le Figaro, ziar de opoziţie. Care merge chiar mai departe şi publicǎ un editorial intitulat "Franţa pe un vulcan".

Cotidianul de stînga Libération denunţǎ însǎ aceastǎ focalizare pe problema romilor, inclusiv o anumitǎ tendinţǎ de a exagera "problema". Principalul titlu din Libération, "Haro sur les Roms" nu este uşor de tradus în româneşte. Expresia "crier haro sur quelqu’un" înseamnǎ a lua cu indignare atitudine împotriva cuiva, a atrage asupra lui ura, furia sau reprobarea.

In aceastǎ situaţie sunt, dupǎ opinia cotidianului de stînga, romii de origine românǎ şi bulgarǎ sosiţi în Franţa în cǎutarea unei vieţi mai bune. Libération mai aratǎ pe prima paginǎ cǎ dreapta exploateazǎ la maximum aceastǎ temǎ cu scopuri electorale, dar îl citeazǎ şi pe Manuel Valls care denunţǎ "modul de viaţǎ al romilor extrem de diferit".

Din ce scriu ambele ziare, unul de dreapta şi altul de stînga, se mai desprinde însǎ o concluzie: şi anume cǎ oamenii politici se aflǎ la rîndul lor sub presiunea "bazei electorale". Subiectul legat de romi nu ar lua o atît de mare amploare dacǎ în multe localitǎţi ale Franţei francezii de rînd nu ar fi primii care sǎ cearǎ gǎsirea unor soluţii rapide. Ceea ce se întîmplǎ pe teren este întotdeauna mai puţin învǎluit în limbaj corect din punct de vedere politic. Mai precis, la mitingurile electorale din numeroase comune şi localitǎţi, oamenii le spun viitorilor candidaţi la municipale: ori rezolvaţi problema ca sǎ nu mai vedem cerşetori pe strǎzile noastre şi tabere ilegale de romi lîngǎ cartierele noastre, ori nu vǎ votǎm.

Nu este pentru prima datǎ de altfel în Franţa cînd astfel de presiuni sunt exercitate de jos în sus. Iar ziarul Le Figaro se bazeazǎ probabil pe unele date statistice cînd scrie: "Nu existǎ nici o regiune, nici un departament, nici un oraş astǎzi în Franţa care sǎ nu fie confruntat cu instalarea mai multor tabere de romi." Si tot Le Figaro aratǎ cǎ Frontul Naţional aşteaptǎ, "în ambuscadǎ", sǎ profite de pe urma acestor nemulţumiri. De fapt, discursul extremei drepte se rezumǎ în prezent la acest apel lansat în direcţia tuturor alegǎtorilor: "votaţi cu noi dacǎ sunteţi nemulţumiţi cǎ noi avem soluţii". De notat cǎ printre "soluţiile" preconizate de Frontul Naţional se numǎrǎ reluarea controlului la frontiere, renunţarea la moneda unicǎ euro, o totalǎ prioritate acordatǎ francezilor la nivel de locuri de muncǎ şi ajutoare sociale, şi o eventualǎ ieşire a Franţei din Uniunea Europeanǎ.

Cotidianul popular Aujourd’hui, care se doreşte mai neutru, observǎ cǎ nu trece o zi în Franţa fǎrǎ sǎ nu fie fǎcutǎ o declaraţie rǎsunǎtoare în privinţa romilor, fie din zona stîngii fie din zona dreptei. Prin ceea ce a declarat, ministrul de interne Manuel Valls a divizat tabǎra stîngii, mai scrie Aujourd’hui. Acelaşi ziar evocǎ însǎ mai multe nume de lideri socialişti, cum ar fi primarul Parislui, Bertrand Delanoë, primarul oraşului Lille, doamna Martine Aubry, sau primarul oraşului Lyon, Gérard Collomb care subliniazǎ toţi cǎ taberele ilegale sunt inacceptabile şi trebuie desfiinţate.

"Revenirea Romilor" (Le Retour des Roms) – sub acest titlu cotidianul catolic La Croix aratǎ pe prima paginǎ cǎ ministrul de interne îşi justificǎ poziţia sa fermǎ în ce priveşte romii veniţi din România şi Bulgaria. Tot La Croix afirmǎ cǎ actualul ministru de interne aplicǎ de fapt aceeaşi politicǎ promovatǎ în privinţa romilor de fostul preşedinte de dreapta Nicolas Sarkozy. Ziarul mai dǎ de înţeles cǎ şi mulţi credincioşi creştini nu mai sunt astǎzi atît de sensibili la apelurile autoritǎţilor religioase care cer ca romii sǎ fie trataţi cu înţelegere şi umanitate. Oare începe sǎ predomine ideea cǎ romii nu pot fi integraţi? Sǎ se instaleze un fel de fricǎ în sînul societǎţii franceze legatǎ de acest aspect? se mai întreabǎ. Editorialistul ziarului încheie cu aceastǎ concluzie: "trebuie sǎ luptǎm împotriva reflexului de fricǎ, frica nu poate înlocui un program politic".

Articolul cel mai critic la adresa lui Manuel Valls este publicat însǎ de Le Monde, cotidianul de dupǎ-amiazǎ, care are întotdeauna mai mult timp pentru a-şi distila analizele. "Romii – greşeala lui Manuel Valls" se intituleazǎ editorialul de pe prima paginǎ. Le Monde considerǎ pur şi simplu cǎ ministrul de interne a comis o greşealǎ politicǎ şi moralǎ spunînd cǎ romii nu au, cu excepţia cîtorva familii, vocaţia de a se integra în Franţa. Citez din cotidian: "Ministrul de interne renunţǎ la principii republicane elementare: cele de primire, de integrare, de solidaritate". Le Monde mai considerǎ cǎ preşedintele statului ar trebui acum sǎ intervinǎ, cu fermitate şi dacǎ se poate cu serenitate, pentru a "corecta" greşeala ministrului de interne.