Presa franceză descifrează mesajul european al alegerilor din Germania

l-france-allemagne-europe.jpg

credit foto: boursier.com

Realegerea triumfalǎ a doamnei Angela Merkel în Germania suscitǎ în continuare comentarii în Franţa unde preşedintele François Hollande este confruntat cu o drasticǎ scǎdere a cotei sale de popularitate. Ideea cǎ Franţa ar trebui sǎ se inspire din “modelul german” revine în actualitate.

Cotidianul de dreapta Le Figaro, ziar de opoziţie în Franţa, considerǎ cǎ germanii le-au dat socialiştilor francezi o veritabilǎ lecţie. Altfel spus, germanii ar fi votat pentru un program pe care socialiştii îl detestǎ. Le Figaro considerǎ cǎ François Hollande, pentru a putea dialoga în continuare de la egal la egal cu cancelarul german trebuie înainte de toate sǎ ia mǎsuri energice pentru a evita ca între cele douǎ ţǎri sǎ aparǎ o "prǎpastie economicǎ". De unde concluzia cǎ socialiştii aflaţi la putere în Franţa ar trebui sǎ accelereze o serie de reforme inspirate din modelul greman, sau mai precis din ce au fǎcut social-democraţii germani în frunte cu Gerhard Schröder în urmǎ cu zece ani.

Cotidianul Le Monde propune o altǎ analizǎ interesantǎ semnatǎ de un eseist, François Heisbourg, autorul unei cǎrţi intitulatǎ "Sfîrşitul visului european". Ar fi greşit sǎ credem, spune el, cǎ Germania s-ar pregǎti sǎ-şi impunǎ, mai ales odatǎ cu aceastǎ nouǎ victorie electoralǎ a doamnei Merkel, hegemonia în Europa. Istoric vorbind, dupǎ experienţa nazistǎ, Germania se teme de conceptul de "hegemonie". Pe de altǎ parte, mai aratǎ François Heisbourg, puterea Germaniei se manifestǎ prin absenţa dorinţei de putere.

Dacǎ analizǎm votul german şi rezultatele economice ale acestei ţǎri, ajungem la concluzia cǎ populaţia germanǎ, spre deosebire de cea francezǎ, nu mai este obsedatǎ de crizǎ, ba chiar considerǎ cǎ aşa-zisa crizǎ a fost depǎşitǎ. De unde o anumitǎ pasivitate a Berlinului în ce priveşte Europa. In definitiv, Germaniei îi convine situaţia actualǎ, care o avantajeazǎ, mai spune eseistul francez.

Ceea cea ar fi însǎ în avantajul Franţei. François Heibourg ne propune aici o reflecţie destul de subtilǎ: întrucît Franţa este încǎ marcatǎ, ba chiar obsedatǎ de crizǎ, ea va fi practic obligatǎ sǎ aibǎ în continuare iniţiative importante pe plan european. Sigur, Franţa nu va putea face nimic fǎrǎ sprijinul Germaniei, iar apelurile sale nu vor fi auzite la Berlin dacǎ nu-şi va asuma şi ea anumite reforme, dar în materie de iniţiative este sigur cǎ francezilor, aflaţi în crizǎ, le revine  datoria de a-şi asuma un rol important.