Adunarea generală ONU – cea mai intensă săptămână diplomatică a anului

onu-assemblee-generale.jpg

Sediul ONU de la New York credit foto: fr.wikipedia.org

În jur de 200 de lideri ai planetei şi-au dat întîlnire la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru a discuta sǎptǎmîna aceasta despre cele mai "fierbinţi" dosare ale momentului. Si ele sunt numeroase, începînd cu Siria, continuînd cu Republica Democraticǎ Congo sau cu diverse crize uitate precum cea din Republica Centrafricanǎ. Agenţia France Presse afirmǎ într-o depeşǎ cǎ luni 23 septembrie a început cea mai intensǎ sǎptǎmînǎ diplomaticǎ a anului.

Pe agenda discuţiilor de la New York nu lipseşte, evident, nici dosarul nuclear iranian iar nou preşedintele "moderat" al Iranului, Hassan Rohani este una din "vedetele" actualei reuniuni. Cu o agendǎ încǎrcatǎ se aflǎ la New York şi preşedintele Franţei, François Hollande, al cǎrui prestigiu diplomatic pe plan internaţional este în creştere dupǎ intervenţia militarǎ francezǎ din Mali, consideratǎ un veritabil succes în mǎsura în care a fost opritǎ net o insurecţie a islamiştilor radicali. 

Spre deosebire de preşedintele american Barack Obama, din anturajul cǎruia s-a precizat cǎ o întîlnire cun omologul sǎu iranian nu este la ordinea zilei, François Hollande a acceptat sǎ discute cu Hassan Rohani. Presa francezǎ precizeazǎ cǎ aceastǎ întîlnire bilateralǎ are loc la cererea preşdintelui iranian care, dupǎ toate aparenţele, joacǎ în prezent pe cartea deschiderii.

Oare este Iranul în faza unui "viraj" diplomatic? se întreabǎ de altfel mulţi specialişti în Franţa scrutînd semnificaţiile mai multor gesturi şi declaraţii iraniene. In ultimul timp Hassan Rohani a ţinut sǎ afirme cǎ îşi asumǎ ca misiunea de relansare a dialogului cu lumea. Mai mulţi prizonieri politici, 11 mai precis, au fost eliberaţi. Preşedintele Rohani şi-a oferit serviciile pentru a media între regimul de la Damasc şi opoziţia sirianǎ, iar într-un interviu acordat televiziunii americane a reafirmat cǎ ţara sa nu doreşte sǎ fabrice bomba atomicǎ.

Sunt oare aceste "semne" expresia unei dorinţe sincere de deschidere sau o consecinţǎ a faptului cǎ sancţiunile internaţionale au dus la o slǎbire a puterii Iranului, la nivel politic dar şi economic? Iatǎ o altǎ întrebare importanǎ, fǎrǎ rǎspuns clar deocamdatǎ. In orice caz, Parisul rǎmîne sceptic în privinţa deschiderii anunţatǎ de Iran, ceea ce nu înseamnǎ cǎ rolul diplomatic al lui François Hollande nu devine mai important pe scena mondialǎ. De la revoluţia islamicǎ din 1979, contactele la nivel înalt între liderii iranieni şi cei occidentali au fost rare. De notat însǎ cǎ în 1999 preşedintele de atunci al Franţei, Jacques Chirac, l-a primit pe preşedintele de atunci al Iranului, Mohammed Khatami, care se prezenta şi el ca un reformator.

Vom vedea deci dacǎ Hassan Rohani va fi capabil sǎ învingǎ scepticismul general al occidentalilor şi sǎ-i convingǎ efectiv pe aceştia cǎ programul nuclear iranian are numai scopuri paşnice şi civile. Sǎ mai notǎm şi un alt detaliu în ce priveşte noul demers diplomatic iranian: Hassan Rohani a venit la New York cu o puternicǎ delegaţie care îl include şi pe deputatul minoritǎţii evreieşti din Iran.

Joi, dosarul nuclear iranian va fi abordat, la nivel de miniştri de externe, în cadrul unei reuninui la care participǎ Iranul, cele cinci ţǎri care sunt membre permanente ale Consiliului de Securitate ONU precum şi Germania. Iranul salutǎ organizarea acestei reuniuni la ONU în care vede "o nouǎ erǎ", fǎrǎ sǎ sugereze însǎ concomitent cǎ ar fi dispus la unele concesii. Ministrul de externe farncez Laurent Fabius nu exclude însǎ o posibilǎ rezoluţie prin care comunitatea internaţionalǎ sǎ recunoascǎ dreptul Iranului de a produce combustibil nuclear, cu condiţia ca întreaga sa industrie nuclearǎ sǎ treacǎ sub control internaţional.