Radicalizarea islamistă a rebelilor sirieni

rebelles-syrie-front-al-nosra.gif

credit foto: nationpresse.info

Pe fondul conflictului diplomatic dintre ruşi şi occidentali legat de Siria, pe teren jihadiştii care luptǎ împotriva lui Bachar al-Assad sunt tot mai numeroşi. Existǎ informaţii potrivit cǎrora islamiştii radicali ar fi chiar majoritari printre rebeli, ceea ce suscitǎ nelinişte şi prudenţǎ în capitalele occidentale.

Ceea ce mulţi comentatori avizaţi prevesteau în urmǎ cu mai bine de doi ani, s-a întîmplat: cu cît rǎzboiul civil din Siria dureazǎ mai mult, cu atît el atrage mai mulţi islamişti radicali şi fanatici religioşi. Cotidianul francez Aujourd’hui publicǎ un articol pe acest subiect şi vorbeşte despre o "neliniştitoare radicalizare a rebelilor sirieni". In urmǎ cu un an, jihadiştii veniţi din toatǎ lumea arabǎ şi musulmanǎ, ba chiar şi din Occident, pentru a lupta de partea insurgenţilor sirieni erau doar cîteva sute.

Cotidianul Le Monde considerǎ cǎ rǎzboiul din Siria a atras o nouǎ generaţie de jihadişti, şi furnizeazǎ informaţii despre 350 de francezi "tentaţi de aceastǎ aventurǎ" şi surpavegheaţi de serviciile speciale. Un fel de "turism jihadist" se dezvoltǎ în acest context. Potrivit ministerului de interne francez, 120 de tineri francezi s-ar afla "pe teren" în Siria şi în jur de 50 s-ar afla în drum spre Siria (în general ei încearcǎ sǎ ajungǎ pe "frontul" sirian trecînd prin Turcia sau prin Liban). In jur de 50 s-au întors din Siria şi unii dintre ei riscǎ sǎ fie cercetaţi în virtutea unei legislaţii anti-teroriste adoptatǎ în 2012. Conform acestui dispozitiv pot fi traduşi în faţa justiţiei francezii care au comis acte de terorism în strǎinǎtate.   

In prezent, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Apǎrare britanic, dintre cei o sutǎ de mii de combatanţi recenzaţi în Siria, în jur de 10 mii sunt direct legaţi de Al Qaida, iar între 30 000 şi 35 de mii sunt islamişti radicali. Iatǎ cifre de naturǎ sǎ dea mare bǎtaie de cap cancelariilor occidentale.

Despre fragmentarea rebeliunii armate siriene se mai ştiu şi alte detalii, furnizate de serviciile secrete americane: de exemplu faptul cǎ toţi aceşti combatanţi fac parte din aproximativ 1200 de brigǎzi şi de grupuri de luptǎ, fǎrǎ nici un comandament centralizat.

Franţa, precum şi alte ţǎri occidentale, mizeazǎ, în acest context, pe facţiunea moderatǎ a Armatei Siriene Libere, reprezentatǎ de şeful de stat major Salim Idriss. Parisul a şi anunţat cǎ luptǎtorii aflaţi sub ordinele lui Salim Idriss vor fi ajutaţi, modalitǎţile urmînd sǎ fie stabilite ulterior. Si Statele Unite îşi vor intensifica programul de formare a rebelilor în tabere de antrenament din Iordania. Cîteva mii de insurgenţi, recrutaţi cu grijǎ, urmeazǎ sǎ fie formaţi şi "profesionalizaţi" în contextul acestui rǎzboi care se anunţǎ lung. Unii avanseazǎ chiar, pentru Siria, scenariul unui conflict eşalonat pe zece ani, şi care se va încheia probabil cu împǎrţirea teritoriului sirian.

Pe fondul rǎzboiului mediatic care se desfǎşoarǎ în paralel cu luptele de pe teren, s-au acumulat tot mai multe mǎrturii şi imagini despre actele abominabile comise de jihadişti. Sǎptǎmîna aceasta revista "Paris Mach" publicǎ, de exemplu, fotografiile unor combatanţi pro-Assad decapitaţi de jihadişti. Sǎptǎmîna trecutǎ Organizaţia Naţiunilor Unite a publicat un raport în care sunt repertoriate acte de o mare bestialitate comise de jihadişti. Citez din raport: "Grupurile armate anti-guvernamentale au comis crime de rǎzboi, în special omoruri, execuţii înafara procedurilor legale, acte de torturǎ şi luǎri de ostatici".  Iar asociaţia Amnesty International aratǎ cǎ atrocitǎţile continuǎ împotriva comunitǎţii alauite (o ramurǎ a şiismului, din care face parte clanul Assad).

Sigur, nu trebuie uitat cǎ puterea de la Damasc a început, prima, sǎ comitǎ orori, iar recentul atac cu arme chimice, de pe 21 august, îi este atribuit fǎrǎ ezitare. De radicalizarea insurecţiei profitǎ însǎ, acum, exact regimul care a început ostilitǎţile trǎgînd în propriul sǎu popor şi înǎbuşind în sînge o revoltǎ care în prima fazǎ s-a dorit paşnicǎ.