11 septembrie: o zi cu o simbolisticǎ specialǎ

11-septembre.jpg

credit foto: cagou.com

Data de 11 septembrie este încǎrcatǎ de o simbolisticǎ specialǎ,  întrucît pe 11 septembrie 2001 au avut loc atacurile teroriste împotriva Statelor Unite ale Americii soldate cu prǎbuşirea turnurilor de la Word Trade Center şi cu un bilanţ de aproximativ 3000 de morţi. Pe 11 septembrie 1973 a avut loc o loviturǎ de stat în Chile, cu ecou planetar: atunci a fost înlǎturat de la putere un preşedinte ales în mod democratic, socialistul Salvador Allende.

Ambele evenimente sunt comemorate pe 11 septembrie şi ne vom opri în cele ce urmeazǎ la fiecare dintre ele. Incepem cu Chile pentru cǎ se împlinesc patru decenii, o cifrǎ rotundǎ, de la lovitura militarǎ a generalului Pinochet care a traumatizat atunci întregul continent sud-american.

Ciudat este faptul cǎ între cele douǎ evenimente,  11 septembrie 2001 în Statele Unite şi 11 septembrie 1973 în Chile nu existǎ nici o legǎturǎ, ci doar o coincidenţǎ în ce priveşte numǎrul de morţi. 3000 într-o singurǎ zi la Word Trade Center, 3000 de morţi şi dispǎruţi în Chile sub regimul militar care a durat 17 ani. Dictatura lui Pinochet, care a fost, în parantezǎ fie spus, sprijinitǎ de americani, a lǎsat un gust amar în Chile. Putem vorbi chiar de o fracturǎ socialǎ care persistǎ. De fapt, ţara este încǎ divizatǎ cînd vine vorba de analiza acelei perioade.

Salvador Allende rǎmîne o personalitate controversatǎ. Prea puţin inspirat de comunism în versiunea sa sovieticǎ sau est-europeanǎ, el era marcat totuşi de Fidel Castro şi de experienţa cubanezǎ. Ajuns la putere în mod democratic, Allende a capitalizat în jurul persoanei sale simpatia lumii socialiste şi a multor democraţi. In cei 3 ani cît s-a aflat  la putere el a vrut sǎ promoveze un fel de socialism democratic, dar a fǎcut "greşeala" de a naţionaliza producţia de cupru precum şi sectorul comunicaţiilor, care erau în mîna firmelor americane…

Pentru mulţi militanţi de stînga Salvador Allende rǎmîne un simbol şi un erou, inclusiv şi prin faptul cǎ s-a opus cu arma în mînǎ (cu o puşcǎ oferitǎ de Fidel Castro) loviturii militare. Bombardarea palatului prezidenţial Moneda de cǎtre militarii conduşi de Pinochet şi arestarea a mii de activişti de stînga au fost momente de un mare dramatism, ca şi sinuciderea lui Salvador Allende.

Mai tîrziu, generalul Pinochet şi-a justificat acţiunea prin aceastǎ frazǎ: "am vrut sǎ pun capǎt haosului adus de Allende şi cancerului comunist".

Lumea capitalului a fost în orice caz încîntatǎ la acea orǎ: Chile a virat spre un model ultra-liberal dupǎ o serie de privatizǎri. Nimeni nu neagǎ astǎzi cǎ economia chilianǎ a redemarat în anii cît s-a aflat armata la putere, deşi concomitent inegalitǎţile sociale s-au adîncit.

Este simptomatic faptul cǎ la Santiago de Chile, stînga chilianǎ şi guvernul de centru dreapta al preşedintelui Sebastian Pinera au marcat comemorarea a 40 de ani de la lovitura militarǎ în locuri separate dar tot atît de emblematice. Stînga s-a reunit la Muzeul Memoriei, unde sunt reunite arhivele şi mǎrturiile legate de cei 3000 de morţi şi dispǎruţi, în timp ce guvernul a organziat o ceremonie la Palatul Moneda.

 

806

Facebook comments