Obama la Tallin: "Estonia nu va fi niciodatǎ singurǎ. "

obama_congres432.jpg

Barack Obama, credit foto: rfi.fr

Preşedintele american Barack Obama a efectuat o scurtǎ visitǎ la Tallin, în capitala Estoniei, pentru a le da asigurǎri ţǎrilor baltice cǎ nu vor fi "singure" în caz de agresiune din exterior. El a mai anunţat cǎ forţe aeriene suplimentare vor fi instalate în regiune. Barack Obama a efectuat aceastǎ vizitǎ cu caracter simbolic în contextul reuniunii la vîrf a Alianţei Atlantice care va avea loc joi şi vineri în Tara Galilor, în Marea Britanie.

Ultima oarǎ cînd un preşedinte american s-a aflat în visitǎ în Tǎrile Baltice a fost în 2006 şi pe vremea aceea el se numea George Walker Bush. Ironia sorţii, preşedintele de astǎzi al Americii încearcǎ sǎ şteargǎ pe cît se poate efectele dezastruoase ale politicii lui Bush junior în Irak şi Afganistan, dar şi pe plan european pentru cǎ America, de aproape 15 ani, s-a îndepǎrttat de aliaţii ei europeni şi şi-a concentrat atenţia asupra altor zone ale lumii. Ori, iatǎ cǎ America este confruntatǎ acum cu obligaţia de a gestiona crize pe mai multe fronturi. Iar criza din Ucraina şi tensionarea relaţiilor cu Rusia au venit aproape pe neaşteptate, ceea ce nu înseamnǎ cǎ strategii Casei Albe nu trebuie blamaţi, pentru cǎ de fapt ei sunt primii care nu au înţeles adevǎtata naturǎ a regimului de la Kremlin.

Barack Obama a ţinut sǎ sublinieze cǎ Statele Unite îşi vor respecta întrutotul angajamentele luate faţǎ de Estonia. Cu o notǎ de patetism, liderul de la Casa Albǎ a spus: "Estonia nu va fi niciodatǎ singurǎ", şi a citat articolul 5 din carta Alianţei Atlantice prin care se prevede cǎ toţi membrii Alianţei trebuie sǎ sarǎ în ajutorul celui care este eventual atacat.

In ce priveşte criza ucraineanǎ, Barack Obama continuǎ sǎ o abordeze oarecum cu o mînǎ intinsǎ ruşilor. Iatǎ cuvintele sale: “Tot ce sperǎm este ca Rusia sǎ fie dispusǎ sǎ  înceteze finanţarea, înarmarea şi antrenarea separatiştilor, precum şi trimiterea de trupe ruseşti pentru diverse operaţiuni în Ucraina, şi sa se angajeazǎ cu seriozitate într-o soluţie politicǎ. Am spus-o insistent, noi preferǎm o cooperare strînsǎ şi productivǎ cu Rusia"

Marea problemǎ în acest context este însǎ cǎ ruşii, aşa cum o spun şi unii dintre consilierii preşedintelui american, nu respectǎ decît forţa. Ori, Statele Unite au avut în ultima perioadǎ o politicǎ externǎ mai ezitantǎ, fǎrǎ contururi clare, cu multe eşecuri, chiar şi în zone în care erau singurii mediatori cum este cazul cu conflictul dintre Israel şi palestinieni.

Probabil cǎ Rusia nu şi-ar fi permis o interveneţie militarǎ în Ucraina dacǎ Statele Unite ar fi continuat sǎ aibǎ o politicǎ europeanǎ prioritarǎ.

Estonia, Letonia şi Lituania fac parte din Alianţa Atlanticǎ din 2004 şi se simt ameninţate acum direct. Vladimir Putin a afirmat în mod clar cǎ va sǎri în ajutorul tutuor cetǎţenilor de origine rusǎ, indiferent unde se aflǎ ei. Ori, în Lituania 7 la sutǎ din populaţie este formatǎ din ruşi, iar în Letonia 33 la sutǎ. Tǎrile Baltice, care sunt încǎ traumatizate de anexarea sovieticǎ şi de o jumǎtate de secol de ocupaţie, se simt deci ca viitoarele victime potenţiale ale Rusiei şi ale lui Vladimir Putin.

Un singur lucru i-ar linişti cît de cît pe baltici: instalarea unor baze permanente ale Alianţei Atlantice pe teritoriul lor. Din pǎcate, acesta ar putea fi şi pretextul ideal pentru Putin de a încerca şi destabilizarea ţǎrilor baltice, dupǎ scenariul care i-a reuşit atît de bine în Ucraina sau în Georgia.

Sǎ mai adǎugǎm la acest capitol cǎ Barack Obama a preferat sǎ rǎmînǎ prudent în legǎturǎ cu informaţiile venite de la Moscova şi de la Kiev în legǎturǎ cu eventuale progrese fǎcute în vederea unei încetǎri a focului. De altfel s-ar pǎrea cǎ discuţia avutǎ pe aceastǎ temǎ de Vladimir Putin cu Petro Poroşenko şi-a gǎsit interpretǎri diferite în cele douǎ capitale. Pentru cotidianul Le Monde, dacǎ într-adevǎr se ajunge la o încetare a focului, aceasta este fǎrǎ îndoialǎ consecinţa derutei în care a intrat armata ucraineanǎ.