Franţa - dezbateri parlamentare aprinse pe marginea unor noi proiecte de reforme

In Franţa, sindicatele au decis sǎ iasǎ în stradǎ chiar în ziua cînd se întorc paralementarii din vacanţǎ pentru a contesta o reformǎ legatǎ de pensii. Parlamentul francez începe sǎ dezbatǎ însǎ şi alte proiecte de lege, extrem de controversate, precum cel legat de plafonarea chiriilor.

Aceasta este prima mobilizare sindicalǎ a toamnei, cu o participare care se anunţǎ mai degrabǎ modestǎ. De altfel cele patru sindicate care au organizat marţi 10 septembrie mitinguri şi manifestaţii la Paris şi în alte oraşe ale Franţei nu au mizat atît pe un sprijin masiv cît pe simbolistica acţiunii: au vrut de fapt sǎ lanseze un avertisment în direcţia guvernului şi sǎ-i spunǎ cǎ salariaţii nu vor accepta noi sacrificii. Mai precis, sindicatele refuzǎ perspectiva ca durata perioadei de cotizare la regimul de pensii sǎ fie ridicatǎ progresiv astfel încît în 2035 sǎ ajungǎ la 43 de ani.

Faptul cǎ mobilizarea nu a fost importantǎ nu este considerat un semn defavorabil pentru sindicate. Ele reamintesc cǎ o reformǎ similarǎ operatǎ de guvernul de dreapta în 2010 a fost contestatǎ prin organizarea a opt mari acţiuni naţionale, iar primele dintre ele nu au beneficiat de o mare mobilizare popularǎ. In 2010, însǎ, sindicatele doreau pur şi simplu retragerea proiectului de lege, în timp ce acum doresc unele ameliorǎri ale sale.

Din punctul de vedere al guvernului, problema pensiilor este un veritabil coşmar. Intr-un context de crizǎ economicǎ şi de şomaj care afecteazǎ 10,4 la sutǎ din populaţia activǎ, regimul de pensii este aspirat de un deficit abisal care va fi de 20 de miliarde de euro în 2020. Stînga este deci decisǎ sǎ reformeze, dar şi sǎ facǎ pedagogie explicînd zi de zi cǎ durata de viaţǎ a devenit mai lungǎ decît în urmǎ cu 40 sau 50 de ani şi cǎ oamenii trebuie sǎ lucreze şi ei o vreme mai îndelungatǎ. Ieşirea la pensie la 60 sau la 62 de ani rǎmîne deci o utopie, iar în unele ţǎri a devenit daja o normǎ pensionarea la 67 de ani.

O altǎ lege care provoacǎ un adevǎrat şoc parlamentar între stînga şi dreapta este cea propusǎ de ministra spaţiului locativ, ecologista Cécile Duflot. Ea doreşte sǎ impunǎ un întreg arsenal de prevederi pentru a reduce nivelul chiriilor şi a-i obliga pe proprietari sǎ închirieze în condiţii mai favorabile locatarilor. Este adevǎrat cǎ în marile oraşe din Franţa şi mai ales la Paris chiriile au devenit excesive, un adevǎrat coşmar pentru tineri în special şi pentru studenţi. Unii plǎtesc 600 sau 700 de euro pentru mici cǎmǎruţe de 12 sau 14 metri pǎtraţi. Legea pe care doreşte sǎ o impunǎ doamna Duflot are însǎ şi ceva "revoluţionar", ea este în orice caz acuzatǎ cǎ ar avea motivaţii ideologice.

Mai precis, în virtutea acestei legi, plafonul chiriilor ar urma sǎ fie limitat în 19 aglomeraţii urbane. Ea doreşte deasemenea crearea unui sistem de asigurare publicǎ împotriva chiriilor neachitate, ceea ce ar fi de naturǎ sǎ-i îndemne pe proprietari sǎ închirieze spaţiile vacante.

Opoziţia este însǎ atît de pornitǎ împotriva acestor mǎsuri încît a depus 1300 de amendamente în contextul actualei dezbateri parlamentare. In paralel, o întreagǎ polemicǎ a izbucnit în Franţa la care participǎ asociaţii de proprietari, agenţii care intermediazǎ închirieri precum şi asociaţii de apǎrare a celor care nu dispun de locuinţe corespunzǎtoare. Dacǎ legea va fi adoptatǎ, ea ar avea un impact asupra a 4 milioane 600 de mii de locuinţe. Doamna Cécile Duflot considerǎ cǎ mǎsurile sale ar duce la scǎderea cu 26 la sutǎ a chiriilor în regiunea parizianǎ, de exemplu. Ea mai doreşte sǎ punǎ capǎt "exagerǎrilor în materie de speculaţii imobiliare".

Unii comentatori avizaţi avertizeazǎ însǎ cǎ mǎsurile propuse riscǎ sǎ-i descurajeze pe proprietari, altfel spus sǎ-i incite pe mulţi dintre ei sǎ nu mai închirieze spaţiile de care dispun, ceea ce ar agrava  penuria de locuinţe. Ambiţiile doamnei Cécile Duflot sunt însǎ şi mai mari pentru cǎ ea mai preconizeazǎ, sprijinitǎ de guvern, construirea a 500 000 de noi locuinţe anual pînǎ la încheierea mandatului prezidenţial al lui François Hollande, în 2017.  

889

Facebook comments