Este Orientul "indescifrabil" pentru occidentali?

000_ref14384_0.jpg

Drapel jihadist la Mossoul, credit foto: rfi.fr

In Orientul Mijlociu începe sǎ se organizeze treptat riposta împotriva Statului islamic decretat de jihadişti pe un vast teritoriu din Siria şi Irak. Americanii, kurzii şi armata irakianǎ sunt în prima linie a acestei riposte, susţinutǎ şi de mai multe ţǎri din regiune, precum şi de comunitǎţi îngrijorate de ideologia obscurantistǎ a jihadiştilor. Concomitent Occidentul descoperǎ cǎ Orientul este mai "complicat" decît credea.

"Complicatul Orient". Sintagma revine destul de des în ultimul timp în presa francezǎ. In revista L’Express, de exemplu, editorialistul Christophe Barbier se întreabǎ pur şi simplu dacǎ nu cumva Orientul este chiar "indescifrabil" pentru occidentali. Apariţia Statului islamic din Irak şi Levant este doar una din noile enigme cu care se confruntǎ comentatorii. Cum de a putut jihadismul sunit sǎ cîştige teren atît de repede într-o ţarǎ, Irakul, pe care americanii o considerau cît de cît "pacificatǎ"? Cum de poate o doctrinǎ atît de obscurantistǎ precum cea a integrismului sunit sǎ cîştige numeroşi adepţi în zilele noastre?

Iatǎ întrebǎri fǎrǎ rǎspuns. Revista L’Express considerǎ cǎ atunci cînd vine vorba de problemele şi realitǎţile din Orient nu mai sunt operaţionale conceptele occidentale binare gen bine/rǎu, moral/imoral, stabilitate/haos, ordine/dezordine.

Cotidianul Le Figaro observǎ cǎ în 1930 în Irak creştinii formau 30 la sutǎ din populaţie. Pe vremea dictatorului Sadam Hussein, ea era de 10 la sutǎ, în timp ce astǎzi a scǎzut la 2 la sutǎ. Oare a acţionat Occidentul efectiv în interesul sǎu în Irak? Greu de crezut, date fiind aceste cifre şi faptul cǎ aceastǎ ţarǎ este acum efectiv fragmentatǎ şi împotmolitǎ într-un veritabil rǎzboi civil.

Occidentalii mai descoperǎ şi faptul cǎ pe fondul confruntǎrii mai vaste dintre şiiţi şi suniţi el are aliaţi şi interese în ambele tabere, dupǎ cum are duşmani de moarte în ambele tabere. Greu de înţeles care este calea cea bunǎ în aceste condiţii. În regiune multǎ lume începe sǎ-i regrete pe dictatorii de ieri care asigurau cît de cît stabilitatea şi menţinerea unor structuri statale. Astǎzi se vorbeşte de "somalizarea" Libiei şi chiar a Irakului, iar o ţarǎ ca Siria nu va mai avea probabil niciodatǎ un rol regional important de jucat, aşa cum s-a întîmplat cînd a intervenit pentru a pune capǎt rǎzboiului civil din Liban. Jihadiştii din Irak sunt astǎzi inamicul numǎrul unu alt Occidentului, este clar, dar un inamic "intern" rǎmîne şi incapacitatea occidentalilor de a înţelege istoria şi realitǎţile Orientului.