Moment de extremă tensiune în Egipt

egypte-les-pro-morsi-restent-mobilises-965486.jpg

credit foto: arepubliquedespyrenees.fr

În Egipt, tensiunea este maximǎ, în contextul în care partizanii fostului preşedinte, Mohamed Morsi sunt decişi sǎ-şi continue manifestaţiile de protest, în ciuda expirǎrii, luni, 12 august, a unui ultimatum lansat de armatǎ. Asistǎm de fapt la o demonstraţie de forţǎ din partea islamiştilor, care apar decişi, bine organizaţi şi dispuşi la sacrificii umane, pentru a câştiga eventual bǎtǎlia mediaticǎ înainte de cea politicǎ.

Discursul islamiştilor este de naturǎ sǎ le confere, în ochii mediilor de informare internaţionale, rolul de victime. “Dreptatea este de partea noastrǎ. Nu partidul nostru, ci lovitura de stat orchestratǎ de armatǎ are un caracter terorist”, spun ei. Agenţia France Presse mai reia aceastǎ declaraţie a unuia dintre liderii Fraţilor Musulmani: “Vom avea martiri în rîndurile noastre. Preţul pe care îl vom plǎti va fi ridicat dar victoria ne aşteaptǎ la capǎtul drumului.”.

In prezent, strategia Fraţilor Musulmani este una cît se poate de eficientǎ: ei beneficiazǎ de un real sprijin în sînul populaţiei şi s-au baricadat practic în mai multe locuri din Cairo împreunǎ cu familiile lor. Femeile şi copiii formeazǎ un “scut uman” redutabil, de naturǎ sǎ le menţinǎ moralul şi sǎ dejoace planurile oficialitǎţilor care prevǎzuserǎ intervenţii energice pentru risipirea demonstranţilor.

In faţa strategiei adoptatǎ de Fraţii Musulmani armata pare sǎ-şi fi schimbat între timp planurile. In orice caz, atacul frontal aşteptat în cursul nopţii de duminicǎ spre luni şi în cursul dimineţii de luni nu s-a produs. Din unele surse se afirmǎ cǎ forţele de ordine vor recurge probabil la alte forme de presiune şi îşi vor eşalona intervenţiile pe o duratǎ de douǎ sau de trei zile. Orice eventuale imagini cu femei sau copii ucişi la Cairo de cǎtre armatǎ nu ar face decît sǎ se rǎsfrîngǎ negativ asupra acesteia, a generalul Abdel Fatah al-Sissi şi a noului guvern care oricum este paralizat în acest context de confruntare.

Armata ezitǎ sǎ recurgǎ la violenţǎ pentru dispersarea manifestanţilor islamişti şi în urma presiunilor diplomatice internaţionale. Cancelariile occidentale rǎmîn prudente în acest context de confruntare deasupra cǎruia pluteşte spectrul unui veritabil rǎzboi civil. O parte a populaţiei egiptene doreşte de altfel ca armata sǎ intervinǎ cît mai repede pentru ca rezistenţa Fraţilor Musulmani sǎ fie lichidatǎ o datǎ pentru totdeauna. Si în rîndurile armatei existǎ ofiţeri care cred cǎ fermitatea este singurul limbaj de naturǎ sǎ-i impresioneze pe Fraţii Musulmani. Unii dintre liderii acestora sunt cu siguranţǎ dispuşi la o confruntare directǎ. Autoritǎţile îi acuzǎ de altfel pe Fraţii Musulmani cǎ dispun de arme şi cǎ incitǎ populaţia la revoltǎ. Greu de calmat jocul în aceste condiţii, şi de iniţiat un dialog, aşa cum a cerut sǎptǎmîna trecutǎ şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius.

Societatea egipteanǎ este puternic divizatǎ în prezent, s-ar putea spune cǎ în Egipt coexistǎ douǎ popoare, unul care aspirǎ la un model occidental şi altul care doreşte un stat islamic. Iar imaginile care vin din aceastǎ ţarǎ riscǎ sǎ provoace confuzie şi sǎ trezeascǎ îndoieli chiar şi în lumea occidentalǎ. Dupǎ marile manifestaţii anti-Morsi, care au pregǎtit terenul pentru lovitura de stat militarǎ, agenţiile de presǎ au transmis numeroase ştiri şi mǎrturii legate de modul în care armata a orchestrat aceste proteste pentru a-şi justifica intervenţia. Si Fraţii Musulmani dispun însǎ de un potenţial nelimitat în materie de manipulare, mai precis de fonduri imense şi de o armatǎ întreagǎ de fanatici.

Democraţia şi libertatea sunt luate ca ostatic în contextul acestei confruntǎri, iar occidentalii constatǎ încǎ o datǎ cǎ sunt depǎşiţi de complexitatea problemelor din lumea arabǎ şi musulmanǎ.